Constantinescu Mac (Mihail Filip)

Anul Nasterii: 1900

Anul Decesului: 1979

Mac Constantinescu(Mihai Filip)

(N.1900, Charlottenburg, Germania-Dec.1979, București)

Este pseudonimul artistic al lui Mihail Filip, care a fost un sculptor și grafician român.
A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din București, apoi pe cele ale École des Beaux-Arts și École du Louvre din Paris. A continuat cu cursul de istoria artelor la Sorbona și lucrări practice la manufacturile de porțelan din Sèvres. A lucrat în special sculptură, dar s-a ocupat și de arte decorative, costum și decoruri pentru spectacole de balet.
A fost profesor la Facultatea de Belle Arte și la cea de Arhitectură din București.
În anul 1926, sculptorul Mac Constantinescu s-a căsătorit cu balerina Floria Capsali.

Opera sculpturală:

„Eliberarea unui sclav în faţa magistraţilor din Forul roman” basorelief de Mac Constantinescu, Palatul Facultății de Drept aripa din stânga
„Justinian înconjurat de magistraţi” basorelief de Mac Constantinescu, Palatul Facultății de Drept aripa din dreapta

Printre lucrările sale decorativ-monumentale se numără Tătăroaica din Mangalia, fațada Facultății de drept din București, Pavilionul Expoziției românești de la New York.

În 1935, împreună cu Dorin Pavel și August Schmeidegen, a realizat mozaicurile reprezentând zodiile, care împodobesc Fântâna Zodiac din București.

Fântâna arteziană din Piața Teatrului din Târgu-Mureș, proiectată de Mac Constantinescu, monument emblematic pentru ansamblul arhitectonic al orașului, a fost demolatăa în noiembrie 2009.

A realizat, în 1937, cele două panouri laterale care decorau Palatul Ministerului de Externe, cunoscut în prezent ca Palatul Victoria. Cele două compoziții erau lucrate în marmură de Carrara. Fiecare panou decorativ avea 15 metri înălțime și cuprindea trei rânduri de reliefuri figurative ilustrând personaje alegorice însoțite de texte în latină: agricultura și comerțul, cultura, geografia și istoria, inventivitatea și ingenuitatea, abundența. Sub ambele panouri se afla câte o fântână decorativă, ornată cu măști și o suită de steme ale provinciilor istorice românești.
Bombardamentele din 1944 au avariat grav clădirea, inclusiv panourile decorative. După consolidarea clădirii, fațada a fost placată integral cu travertin, iar cele două panouri decorative, figurile simbolice de la cișmele precum și alte lucrări de decorațiuni interioare (vitralii, mozaicuri, tapiserii, fresce) nu au mai fost refăcute niciodată.Cele două reliefuri figurale din gips, după care s-au cioplit lucrările definitive în marmură, au fost donate de Floria Capsali Muzeului de istorie din Tulcea.

Imobilul UGIR (Uniunea Generală a Industriașilor din România) din București, realizat în 1938 de arhitectul Constantin Moșinschi, este decorat cu 6 basoreliefuri mari, sculptate de Mac Constantinescu în stilul artei fasciste promovate de Mussolini, ca o glorificare a muncii fizice. Tematica lucrărilor fiind și pe placul comuniștilor, acestea au rămas la locul lor până în prezent.

Mac Constantinescu a fost unul din sculptorii care au executat lucrările ce decorează Arcul de Triumf din București.

Mozaicul mural Geneze de pe fațada Casei de Cultură Mangalia (1959-1962), este semnat de maestrul Jules Perahim și Mac Constantinescu. Pentru a finaliza mozaicul cu o suprafață de 300 mp, au fost aplicate 3.150.000 de piese ceramice colorate, pătrate, cu latura 2×2 cm.

Alte activități artistice și culturale:

A ilustrat cu gravuri ediția în limba română a cărții Divina Comedie, de Dante Alighieri, tradusă în proză de Alexandru Marcu, apărută la editura Scrisul Românesc din Craiova[1] în 3 etape: Infernul (1932), Purgatoriul (1933) și Paradisul (1934)

A mai ilustrat și volumele Capra neagră de Emanoil Bucuța (editura Casa școalelor, 1938) și Leagăn de îngeri al poetului Matei Alexandrescu (editura Cartea Românească, București, 1939)

În 1939, Mac Constantinescu a contribuit la realizarea decorului și costumelor pentru spectacolul “Nuntă în Carpați“ de Paul Constantinescu, recitalul fiind susținut de soția sa, Floria Capsali.

A făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Simetria”, înființată de Matila Ghyka.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mac_Constantinescu

Mac Constantinescu
Critica Artistica

Pe parcursul perioadei interbelice, Constantinescu va expune regulat la principalele evenimente artistice ale vremii şi va susţine o serie de expoziții personale în sălile Bucureştiului sau în străinătate. Una dintre primele participări se consemnează în 1925, când se prezintă la Salonul de Toamnă de la Paris.
La Bucureşti expune atât sculptură, dar practică şi desenul sau realizează proiecte ample. Participă la Salonul Umoriştilor şi la expoziţiile Tinerimii Artistice sau la cele ale Grupului Nostru. După debutul la Bucureşti la Salonul Oficial de Desen şi Gravură din 1929 şi până la schimbarea regimului politic va reuşi să îşi organizeze două personale, ambele însoţite de prezenţe însemnate în străinătate. Astfel, în 1935, are o expoziţie la Sala Mozart, urmată de participarea la Expoziţia Internaţională de la Bruxelles. La fel stau lucrurile şi doi ani mai târziu, când, după personala de la Sala Dalles, ia parte la Expoziţia Internaţională de la Paris, unde este premiat.
În mânuirea bronzului, Constantinescu se regăseşte cel mai bine în statuaria mică, cu ajutorul căreia se poate exprima mult mai personal faţă de motiv. Aspectele decorative nu îşi găsesc rostul în astfel de lucrări, unde realizarea în ronde-bosse este îndeajuns de bine gândită şi executată, încât forma finală să fie prin ea însăşi suficientă. Sculptorul nu caută efecte vizuale exacerbate, tocmai de aceea stilizarea intervine ca filtru al micilor detalii ce ar încărca lucrarea de înţelesuri nesemnificative.
Epurarea se face conştient şi de multe ori doar în cazul unor lucrări la care motivul nu este unul banal sau prea bogat în simboluri. (I.P.)

Bibliografie:

GROZDEA, Mircea, ”Mac Constantinescu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972
Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/mac-mihail-filip-constantinescu-diana.html