Vlasiu Ion

Anul Nasterii: 1908

Anul Decesului: 1997

Foto: Mihai Constantin

Lucrare din Muzeul Zambaccian

Un foarte bun site despre sculptor, aici: http://www.vlasiu.go.ro

Ion Vlasiu

(1908, Lechința, Mureș – 1997, București)

Vlahu / Vlasiu /… un talent foarte original, de o vigoare rustică impresionantă, plin de surprize, mereu nou în ideile ce le dezvoltă, un autodidact care se orienta uluitor de just în problemele de artă…” (Lucian Blaga, „Luntrea lui Caron”).
Parafrazând cuvintele poetului, am putea afirma că, în ansamblul ei, opera proteică a creaţiei lui Ion Vlasiu – cunoscut prin intermediul triplei vocaţii: sculptor, pictor, scriitor – evocă, printr-o întoarcere în timp, spaţiul formelor de artă româneşti, introducându-l pe acesta în categoria artiştilor români de excepţie.Ion_Vlasiu_ProcesulAfirmat mai ales ca sculptor, Ion Vlasiu este în egală măsură un pictor complet, ce a căutat îndelung, urmărind linia tradiţiei, coloritul viu, vegetal în picturile sale, în faţa cărora putem adulmeca încă mirosul codrului, al pământului sau al câmpiei. Operele acestuia vin să sprijine cuvintele unui alt mare pictor al tradiţiilor româneşti, Ştefan Luchian: „noi, artiştii, privim cu ochii, dar pictăm cu sufletul”. Pictura lui Ion Vlasiu este expresia sufletului propriu, iar cunoaşterea operelor sale aduce după sine aflarea şi înţelegerea spiritului creator al artistului, confirmând întocmai credinţa acestuia cu referire la cunoaşterea prin artă ca una dintre activităţile umane definitorii.Folosind cu măiestrie elementele simple, dar autentice ale folclorului românesc – o ulcică şi o farfurie de pământ, decorată cu motive vegetale şi florale, un ştergar – Ion Vlasiu conferă un plus de preţiozitate şi strălucire – asemenea ceramicii populare – naturii statice „Flori de câmp”. Cuceritoare, tematica reprezentării florilor de câmp, vădeşte spontaneitate, nerv şi bucurie viziunii artistului. Un mănunchi de margarete albe, lavandă şi stânjenei purpurii este transformat în imaginea unui câmp de flori în care se disting lujerele dârze, încurcate, frânte ale acestora. Rezultatul se materializează într-o imagine impresionantă.

Bibliografie:

DEMETRESCU, Călin, „Ion Vlasiu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1984
BLAGA, Lucian, „Luntrea lui Caron”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990