Anton Chladek, pictor (1794-1882)

Foto: Artindex/Mihai Constantin

Anton Chladek

(Nasc.1794, Elemer, -Dec.1882,Serbia,Voivodina)

A fost un pictor ceh. A studiat la Budapesta și Viena, unde a luat contact cu portretul Bierdermeier pe care îl receptează ca o noutate față de tradiția bizantină. A fost primul profesor al lui Nicolae Grigorescu. A realizat pictură murală bisericească, portrete și miniaturi.

Opera:

Portretul lui Ienăchiță Văcărescu
Portretul lui Constantin Ipsilanti
Portret de femeie în albastru.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Anton_Chladek

Autoportret

Anton Chladek: “Portretul unui dregător fanariot”
Critica Artistica

Pe Anton Chladek ne-am obișnuit să îl amintim ori de câte ori ne îndreptăm privirea către începuturile artistice ale lui Nicolae Grigorescu. Însă Chladek reprezintă mult mai mult decât atât, numele lui prefațând momentul instituționalizării artei românești, în fapt ordonarea și conștientizarea primilor maeștrii ce au practicat pictura pe teritoriul Principatelor Române.
Născut pe ținut maghiar, la Elemer, ceh de origine, Chladek își va construi o carieră atât în localitatea natală, dar mai ales în Pesta, unde își va câștiga și renumele de portretist. Dorind să depășească statutul de zugrav, Chladek va lua calea Școlilor Europene și se va îndrepta în special către cea Italiană și cea Vieneză, în încercarea de a-și contura o practică artistică coerentă. Evident, studiul și copia au fost principalele unelte folosite de pictorul nostru, care astfel s-a perfectat în vederea unor compoziții ulterioare, superioare.
În Budapesta, renumele și-l va câștiga folosindu-se de toate mijloacele artistice care îi erau la îndemână. În deceniul trei al secolului al XIX-lea, acesta era deja cunoscut în rândul familiilor “bune” datorită lecțiilor particulare, portretelor, tablourilor de gen, dar și a copiilor după opere celebre.
Având în vedere statutul relativ volatil pe care îl aveau micii maeștri ai începutului de secol XIX și luând la cunoștință atmosfera din Țările Române (carența unor pictori ai oficialităților boierești), Chladek călătorește în Muntenia și ajunge în București în 1835. Chiar dacă nu venise în capitala muntenească cu gândul să poposească prea mult, atmosfera financiară propice, dar mai ales lipsa artiștilor de seamă, îl vor face pe pictorul nostru să se stabilească definitiv. Chiar dacă nu se specializase pe un domeniu anume, ci practica cam toate genurile picturale, principalele atuuri artistice reieșeau din portrete și miniaturi. Ca urmare, cea care îi aducea stabilitatea financiară, într-o țară în care mica și marea boierime doreau să ajungă la un anumit statut, a rămas portretistica. În scurt timp, în decursul a câțiva ani de la stabilirea sa în București, Chladek ajungea să fie apreciat de cele mai importante familii muntenești: Manu, Văcărescu, Rioșeanu, Pleșoianu și altele.
În opera de față regăsim una dintre portretizările tipice, de comandă, pe care Chladek le-a primit cu precădere între anii 1830 și 1850. Chiar dacă Chladek realiza portretele boierimii importante (a se vedea chipurile Văcăreștilor, Ienăchiță și Alecu), comanda putea veni și de la rangurile inferioare, fapt relevat de portretul de față. Boierul este prezentat într-o postură tipică, sobră, care-i potențează statutul, personalitatea, nu neapărat calitățile fizice. Elementele compoziționale cele mai importante sunt relatate de fundal – personajul fiind prezentat într-un cadru cultural (biblioteca cu operele clasicilor antici) – și mai ales de înfățișarea personajului. Chiar dacă este un boier de rang inferior, acesta nu ezită să apară îmbrăcat în straiele cele mai fine și scumpe, tipic fanariote și chiar să aibă capul împodobit de un ișlic, parcă prea mare pentru rangul de care dispunea. (I.P).
Bibliografie:

OPRESCU, George, “Pictura românească în secolul al XIX-lea”, Fundația pentru Literatură și Artă “Regele Carol II”, București, 1937
VOINESCU, Teodora, “Anton Chladek și începuturile picturii românești”, Monitorul Oficial, București, 1936.

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/anton-chladek-portretul-unui-dregator-fanariot.html