Paul Hitter revine la București cu expoziția de desene Urban Drawings

hitter_paul_urban_drawings_09
Pe 24 ianuarie 2013,  ora 19.00,  va avea loc la Dianei 4 (zona Piața Rosetti) vernisajul expoziției Urban Drawings semnată Paul Hitter. În cadrul evenimentului va rula în premieră filmul documentar cu și despre artist ”Exil” de Elena Nazare. Alături de desenele lui Paul Hitter va mai expune și invitatul său, Adrian Serghie, tânăr artist din Iași. Expoziția va fi curatoriată de Nona Șerbănescu și rămâne deschisă până pe 31 ianuarie. Și pentru că vernisajele lui Paul Hitter se termină oriunde în lume cu o petrecere, nici Dianei 4 nu va face excepție, muzica aleasă chiar de artist se va auzi până spre dimineață.
Paul Hitter a studiat și trăiește în Germania, la Munchen. Periodic expune în România în evenimente de grup sau personale. Este cunoscut publicului pentru conceptul său de ”expresionism balcanic” pe care l-a construit plecând de la munca și preocupările sale artistice. Cu un interes permanent și nedisimulat pentru problemele sociale din România dar și din vestul Europei, unde trăiește, arta lui Paul Hitter amendează rasismul, discriminarea etnică, ipocrizia guvernelor și a sistemelor politice.

hitter_paul_urban_drawings_05
Elena Nazare, autoarea filmului Exil s-a născut la Bacău în 1986 și este absolventă a Universității de Arte București și a Facultății de Film Hyperion. Între 2005-2012 participă cu fotografii de artă  la numeroase expoziții de grup în România: Bacău, București sau în străinătate: Franța, Austria, Ungaria. În 2010 ia premiul Future Movie la Festivalul de Film de la Galați pentru “You can make a difference”. În 2011 colaborează cu producătorul și regizorul francez Barbara Safarova pentru un documentar despre  Eugene Hutz, solistul Gogol Bordello și demarează un documentar despre viața lui Dumitru Prunariu, cunoscutul cosmonaut. În 2012 Elena Nazare a fost aleasă fotograful proiectului “Test Europe Now! World Artists Initiative Khetanes” Fresco Bódvalenke Village, Hungary.
Filmul Exil este finalizat de autoare după aproape 3 ani de lucru și documentare. Filmul îl are în centru pe Paul Hitter, artist originar din România care duce o viată tipică emigranților din vestul Europei. Cultura rromă este inspirația lui Paul și pata de culoare a filmului Exil. Filmul este despre o călătorie continuă și pune în lumină problemele cu care artistul se întâlnește zi de zi în viața sa de ”cetățean de mâna a doua” în orașul Munchen din Germania, trădând totodată pasiunea și dragostea Elenei Nazare pentru viața rromilor.

hitter_paul_urban_drawings_06

Dincolo de pasiunea și verva cu care pictează Paul Hitter se ascunde mereu o cantitate mai mică sau mai mare de militantism. [...]  Între patriotul conectat la realitatea țării sale și artistul plecat în căutarea perfecționării ce nu poate îmbrățișa mediocritatea apare un conflict interior permanent ce funcționează uneori ca un catalizator alteori ca un combustibil pentru arderea etapelor artistice. Lungă paranteză pentru a explica sau justifica de unde nevoia lui Paul de a pune în <<oglindă>> realitatea românească sau, mai nou – europeană, cu balanța sa interioară a bunului simț. [...]
Iar la această confruntare cu bunul simț pică Biserica Ortodoxă Română și habotnicii săi susținători, pică studenta româncă care își finanțează studiile prin videochat, pică edilii capitalei incapabili să rezolve problema eternă a ”aurolacilor” sau a ”maidanezilor” numiți elegant de opinia publică ”persoane fără adăpost” sau ”câini comunitari” după cum și birocrația Uniunii Europene. Oglinda ne cuprinde sub o formă sau alta pe toți: călător martor pasiv al unui furt în autobuz, oameni de bine ce trecem zi de zi pe lângă zeci de cerșetori în mașinile noastre, români atinși de mirajul vestului până la pierderea identității. Totuși desenele lui Paul Hitter nu sunt dogmatice și nu acuză pe nimeni. Ele apar ca niște gesturi firești ale sinelui artistic expus și supus permanent unui bombardament social și urban sau, dacă vreți, ca niște glume cinice-deocheate spuse pe sub un surâs îngăduitor. Nona Șerbănescu, curator
Expoziția și evenimentul de deschidere sunt organizate de Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane cu sprijinul Dianei 4, a Asociației Translucid și a partenerilor de presă.
Scopul Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane este de a promova şi susţine valorile artistice româneşti şi de a a creşte vizibilitatea artiștilor contemporani atât în țară, cât și în străinătate. Contribuim la dezvoltarea unui mediu cultural sănătos și la educarea publicului larg în spiritul artelor contemporane, prin facilitarea accesului la cultură în special în rândul tinerilor.
Casa din Dianei numarul 4 are o istorie complicată. Aceasta istorie i-a lasat urme. In 1950 a fost naționalizată și a funcționat în perioada comunistă ca locație a Direcției de informații externe. După 1990, aceasta a rămas în proprietatea statului, în folosința instituției succesoare a DIE. Moștenitoarea lui Eugen Fenster a recuperat casa în 2007, an din care nu a mai fost locuită și a vândut-o unei persoane particulare. În 2012 în casă a început să funcționeze barul/clubul ”Dianei 4”, un spațiu ofertant și generos pentru muzică, poezie, teatru, film, foto, dezbateri; evenimente cu atitudine și iată, expoziții de artă. Data de 24 ianuarie marchează totodată și deschiderea pentru public a subsolului din Dianei 4, amenajat ca lounge și spațiu educativ.

hitter_paul_urban_drawings_02

Text curatorial:

Dincolo de pasiunea și verva cu care pictează Paul Hitter se ascunde mereu o cantitate mai mică sau mai mare de militantism. Artistul nu este împăcat cu societatea din care face parte, negăsindu-și locul nicăieri, nici în sistemul rece și aparent perfect pus la punct al ”nemților” nici în haosul și delăsarea românilor. Caută să dărâme mituri, să spargă tiparele conștiinței colective și a percepțiilor generale mai mult sau mai puțin induse de media sau de interese politice obscure. Arta lui Paul Hitter, fie că e vorba de pictură, fotografie sau desen, ne pune în lumină o alt fel de percepție asupra societății. Iată de pildă țiganii, categorie socială hulită de toată lumea, alungați din ”țările civilizate” cum ne place să vorbim despre Franța, Italia sau Germania și de care românii ca națiune drept credincioasă se dezic oricând este posibil, iată-i în lucrările lui Paul Hitter regăsindu-și demnitatea umană, frumusețea obiceiurilor și a portului, pasiunea și misterul care au plutit în jurul lor secole de-a rândul în peregrinările europene. Ei bine artistul merge mai departe prin intermediul desenului. Nevoia lui de a comunica și de a milita parcă se împiedica în propriile calități plastice. De data aceasta Paul nu își permite să lase privitorul să se piardă în culoare sau expresie – are nevoie și utilizează desenul ca pe un mijloc de comunicare arhaic, primitiv și totodată perfect actual. Nu se mai mulțumește să redea sau să inverseze percepții senzoriale – de data aceasta, „scurt și la obiect” așa cum o spune chiar el, vrea să comunice o realitate neconformă cu convingerile din forul său interior.

hitter_paul_urban_drawings_01
Dar se cere să revin puțin la Paul Hitter pentru o scurtă serie de precizări. S-a născut în cartierul Bucureștean Balta Albă. A mers la o școală de cartier apoi a făcut liceul Tonitza. Acolo l-a cunoscut pe Matei Șerban, cel pe care îl numește ”maestrul meu”. Deși s-a remarcat ca și personalitate artistică încă din liceu, adolescența și tinerețea în București îi sunt marcate de câteva eșecuri punctuale, generate de un sistem educațional artistic fundamental greșit, înglodat în obiceiuri la limita eticii și a moralei. Părinții lui Paul nu au bani de meditații cu profesori din facultate și au încredere că fiul lor are suficient talent cât să nu aibă nevoie.  Crescut într-o familie echilibrată și primind ”cei șapte ani de acasă”, Paul este ghidat de o busolă interioară pe care o au în general oamenii simpli. Refuză compromisul și pleacă din țară. Între patriotul conectat la realitatea țării sale și artistul plecat în căutarea perfecționării ce nu poate îmbrățișa mediocritatea apare un conflict interior permanent ce funcționează uneori ca un catalizator alteori ca un combustibil pentru arderea etapelor artistice. Lungă paranteză pentru a explica sau justifica de unde nevoia lui Paul de a pune în <<oglindă>> realitatea românească sau, mai nou – europeană, cu balanța sa interioară a bunului simț.

hitter_paul_urban_drawings_04
Iar la această confruntare cu bunul simț pică Biserica Ortodoxă Română și habotnicii săi susținători, pică studenta româncă care își finanțează studiile prin videochat, pică edilii capitalei incapabili să rezolve problema eternă a ”aurolacilor” sau a ”maidanezilor” numiți elegant de opinia publică ”persoane fără adăpost” sau ”câini comunitari” după cum și birocrația Uniunii Europene. Oglinda ne cuprinde sub o formă sau alta pe toți: călător martor pasiv al unui furt în autobuz, oameni de bine ce trecem zi de zi pe lângă zeci de cerșetori în mașinile noastre, români atinși de mirajul vestului până la pierderea identității. Totuși desenele lui Paul Hitter nu sunt dogmatice și nu acuză pe nimeni. Ele apar ca niște gesturi firești ale sinelui artistic expus și supus permanent unui bombardament social și urban sau, dacă vreți, ca niște glume cinice-deocheate spuse pe sub un surâs îngăduitor.

hitter_paul_urban_drawings_03
Revenind la expoziția propusă publicului bucureștean în luna ianuarie a anului 2013, ea se desfășoară așa cum îi este specific lui Paul Hitter într-un bar, într-un spațiu cu voie bună, petrecere, alcool și oameni destupați la minte și nu într-un stabiliment rece și frust cum îi pare artistului o galerie de artă convențională. Și pentru a sublinia și  mai mult valoarea ideologică și activistă a demersului său, Paul Hitter a invitat alături de el în expoziția Urban Drawings pe Adrian Serghie, un tânăr artist din Iași preocupat la rândul său de problematici similare: uniformizarea impusă, constrângerile socio-culturale, societatea de consum. Desenele lui Serghie, ceva mai atente la forma plastică sunt jucăușe și lejere, constituind un contrapunct binevenit pentru discursul lui Paul Hitter.
Demersul și dimensiunea socială a expoziției Urban Drawings este subliniată și de filmul documentar semnat de Elena Nazare ce va avea premiera la București în seara vernisajului. O privire prin gaura cheii în viața de imigrant și o trecere în revistă a materialelor și surselor de inspirație ne completează puzzle-ul căutărilor, întrebărilor, frustrărilor și aglutinărilor artistului Paul Hitter.
Curator, Nona Șerbănescu

hitter_paul_urban_drawings_07

hitter_paul_urban_drawings_08