Anul Nasterii: 1931

Anul Decesului: 2008

Vasile Gorduz

(n. 8 octombrie 1931, comuna Trifești, Orhei – d. 12 decembrie 2008, București)

A fost un sculptor român, din 1990 profesor universitar la catedra de sculptură a Universitații Naționale de Arte din București; personalitate de prim rang a sculpturii românești. Vasile Gorduz a fost soțul artistei Silvia Radu.
Vasile Gorduz a fost înmormântat la 14 decembrie 2008, la Mănăstirea Cernica, cu onoruri militare

Studii

Absolvent în 1961 al Academiei de Arte Frumoase din București, Clasa Profesorului Ion Lucian Murnu.
1963 Devine Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
1981 Membru fondator al Grupării 9+1, alături de alți intelectuali români cu sensibilitate religioasă: Horia Bernea, Florin Ciubotaru, Sorin Dumitrescu, Andrei Pleșu, Horea Mihai, Marin Gherasim, Napoleon Tiron, Bata Marianov, Doru Covrig.
Din 1990 profesor la Academia de Arte Frumoase, redenumită Universitatea Națională de Arte București.Premii
1983 – Marele Premiu al Uniunii Artiștilor din România
1983 – Premiul „Ion Andreescu”, al Academiei Române
1983 – Premiul Revistei „Astra”
1989 – Marele Premiu al Uniunii Artiștilor din România, pentru întreaga activitate artistică
1992 – Premiul National atribuit de Ministerul Culturii din România
2003 – Premiul „Prometeus Opera Omnia” al Fundației Anonimul, împreună cu Silvia Radu

Principale expoziții

1968: Praga
1972: Varsovia, Praga, Leningrad
1973: Roma
1974: Berlin
1990: Arta româneasca la Reuniunea Nationala din Franta
1992: Expozitie personala, Galeria Catacomba
1993: creeaza statuia Împaratului Traian, aflata actualmente la Sevilla (Spania)
1994: Variante ale statuii Împaratului Traian, Roma
1998: Kunsthale Mucsarnok
2010: Retrospectivă Vasile Gorduz, Palatul Mogoșoaia, curator Silvia Radu
Lucrări de Vasile Gorduz – selecție

Bustul lui Petre Țuțea din curtea Bisericii Popa Soare din București (Str. Dr. Burghele nr. 7, sector 2)
Statuia lui Mihai Eminescu din Montreal
Statuia împăratului Traian din Roma
Statuia împăratului Traian din Sevilla
Statuia împăratului Traian din București (operă postumă)
Statuia lui Mircea Eliade, dezvelită la 28 martie 2009 în fața Bisericii Mântuleasa din București.[4]

Despre monumentul lui Mihai Eminescu din Montreal
Monumentul lui Mihai Eminescu, inaugurat la Montreal la 18 septembrie 2004

Dan Hăulică: „Dincolo de încordările specifice romantismului, statuia pe care Gorduz i-a închinat-o poetului (Mihai Eminescu) închipuie o siluetă purtată de vîntul tăriilor, care însă îi asumă geniului umilitatea generoasă, care să-i proiecteze un aer creștin. Visul, cu blîndețe îndurătoare, a trecut peste sfidările contingentului, iar statuia pare a aștepta o judecată de apoi a sufletelor, în care să-i triumfe radios neprihănirea. Fiorul de absolut care ne ațintește din chipul poetului, zămislit după masca lui mortuară, va duce dincolo de marea oceană, unde se va instala statuia, o părticică din sufletul eminescian și deci, românesc”.[5]
Sorin Dumitrescu: Vasile Gorduz a dăruit culturii spirituale românești „ipostaza mistică a geniului eminescian. El a reușit să scoată la iveală sfințenia ascunsă în trăsăturile arhetipale ale poetului, și pînă și fotografiile acestei lucrări, din oricare unghi ar fi făcute, rețin un chip al lui Eminescu semănând cu Hristos.[6]
Julia Maria Cristea: Este vorba despre statuia din „Piața România” din Montreal, a „Luceafărului poeziei românești – Mihail Eminescu” – reprezentat deplorabil, desculț, într-o lungă cămășoaie, probabil în ultimii săi ani de boală, la Socola… Cine a aprobat această blasfemie? Nu e de mirare că la inaugurarea ei, autoritățile române – președintele și ministrul culturii, au fost întâmpinați cu huidueli.
Leo: …statuia expusă la Montreal ne arată un Eminescu marcat de boala sa mintală și îmbrăcat într-un fel de halat de spital. Pentru asta e faimos Eminescu între români? Pentru faptul c-a sfârșit nebun într-un ospiciu? Asta vrem sa arătăm noi lumii despre poetul nostru național? E ca și cum Discobolul n-ar fi fost sculptat în plin efort atletic, ci scremându-se într-o latrină.[8]

Despre Statuia împăratului Traian din Sevilla

În Revista 22 nr. 40 (141) din 9-15 octombrie 1992 a fost publicat un articol destul de elogios, semnat de Dan Perjovschi, la adresa prototipului pentru Statuia împăratului Traian din București:[9]

… sculptura-monument Împăratul Traian și nașterea poporului român a fost creată de Vasile Gorduz la comanda Ministerului Culturii. Sculptura face obiectul unui spectaculos troc cultural: în schimbul pavilionului românesc al Expoziției Mondiale de la Sevilla, care a fost finanțat și construit de Spania și apoi donat României, factorii de decizie din țară vor dona Sevillei sculptura creată de Vasile Gorduz. Această soluție in extremis (pentru a salva ceva din obrazul șifonat) se transformă prin calitatea monumentului într-un gest remarcabil.

Despre proiectul statuii lui Ștefan cel Mare pentru Bacău

În anul 1995, o asociație a veteranilor din Bacău a avut inițiativa de a ridica în centrul orașului o statuie ecvestră a domnitorului Ștefan cel Mare. La concursul de proiecte, aproape 30 de sculptori și-au prezentat machetele. Concursul a fost jurizat de o comisie de specialiști de la Inspectoratul Județean de Cultură, care a dat câștigătoare originalei machete prezentate de Vasile Gorduz. În viziunea sa, Ștefan cel Mare era un individ slăbănog și pirpiriu, cu o cruce în mâna stângă, îmbrăcat într-un fel de maieu de mărime XXL și așezat pe ceva ce merita cu prisosință apelativul de mârțoagă. Alegerea făcută a șocat opinia publică, iar scandalul declanșat a dus la reluarea jurizării și la atribuirea lucrării către un sculptor cu o viziune ceva mai clasică a lui Ștefan cel Mare.[10]
Motto

„Un artist există, poate, dinainte de a se naște” Vasile Gorduz

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Gorduz

Cititi si

Vasile Gorduz-Atelierul lasat in urma