Adel Abdessemed
Oiseau / Pasăre

Curator / Curateur: Ami Barak

SPAȚIU INTACT
Fabrica de pensule
59-61 Henri Barbusse, Cluj-Napoca, 400616
România

Vernisaj în prezența artistului /
Vernissage en présence de l’artiste

Miercuri, 9 aprilie, ora 18:00
Mercredi, 9 avril, 18:00 heure
9 aprilie / avril – 12 mai 2014

Joi, 10 aprilie, ora 18:00: Masă rotundă cu Ami Barak (curatorul expoziției) și Benoît Bavuset (Directorul Institutului Francez, Cluj).
Jeudi, 10 avril, 18:00 heure: Table ronde avec Ami Barak (curateur de l’exposition) et Benoît Bavuset (Directeur de l’Institut Français de Cluj).

Expoziție realizată în colaborare cu /
Exposition réalisé en collaboration avec:
L’Institut Français de Cluj-Napoca

Modestă ca dimensiuni dar cu un conținut ambițios, această expoziție în alb şi negru propune să ne furnizeze cheia de înțelegere a demersului artistic a lui Adel Abdessemed.

Artistul acordă o atenție particulară lumii contemporane. El deconstruieşte codurile identitare care structurează reprezentările puterii, abordând frontal tensiunile ce traversează societatea şi indivizii care o compun. În general, lucrările sale se fac ecoul unor fapte precise, a unor evenimente istorice, a unor situații familiare, însă trec dincolo de simplul comentariu narativ sau de critica militantă, dejucând astfel orice tentativă de a-l defini pe artist în termenii stricți ai unei apartenențe identitare sau comunitare. Prin intermediul sexualității şi a violenței, dar şi recurgând la conjunctural şi politic, artistul interoghează statutul social şi economic atât al artistului cât şi al spectatorului, într-un sistem asupra căruia nu are decât puțin control şi de care se îndepărtează intenționat, într-un gest de demisie subversivă şi angajată.

Prin intermediul instalațiilor sale, a sculpturilor, desenelor, dar şi a fotografiilor, video-urilor şi performance-urilor sale, Adel Abdessemed pune în evidență o întreagă gamă de contradicții, transformându-le în imagini cu un puternic impact.

Titlul expoziției este de fapt un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi. Punctul de plecare a fost o coajă de banană care, văzută ca printr-o iluzie optică, a fost interpretată de artist ca o pasăre. În imaginarul artistic modernist, o formă alungită, epurată şi elansată spre cer nu poate fi decât o pasăre brâncuşiană. Această imagine oferă accesul în substanța acestei expoziții.

Expoziția prezintă o serie de desene de mari dimensiuni înfățişând soldați înarmați (Soldaten, [Soldați]), o imagine recurentă, prezentă zi de zi în mass-media atâta vreme cât războaiele continuă ca o istorie fără sfârşit. Siluetele soldaților cu căşti şi arme capătă funcția unor cariatide amenințătoare dar generice, care înconjoară privitorii prezenți în galerie. Plasat într-o astfel de situație, privitorul trebuie să se simtă în siguranță sau poate—dintr-un reflex cvasi-pavlovian—mai degrabă amenințat? Inconştientul se arată a fi mai puternic, dar şi mai inşelător…

Expoziția prezintă de asemenea o lucrare video intitulată Histoire de la folie [Istoria nebuniei] (2013) unde vedem o imagine în care artistul zdrobeşte un craniu cu piciorul gol, într-un gest repetitiv, ritmic care, prin cadența sa, devine o piesă de percuție vizuală care păstrează şi transmite toată forța sa simbolică. E bine ştiut că, în istoria artei, craniul este simbolul vanității, elementul care defineşte un întreg gen pictural, cel intitulat Memento mori. Tema vanității are în primul rând un rol instructiv, sugerând individului să abandoneze cele lumeşti, căci moartea pândeşte ca o pedeapsă trimisă de Dumnezeu pentru păcatul originar. Însă aici, gestul devine prometeic şi profund rebel, ca şi cum artistul ar fi vrut să oprească istoria şi nu destinul artei. Un simplu gest care pune astfel viața în prim plan.

[Ami Barak]

Modeste par sa taille mais au contenu ambitieux, cette exposition en noir et blanc se propose de fournir des clés de la démarche de l’artiste.

Adel Abdessemed consacre une attention toute particulière au monde contemporain. Il déconstruit les codes identitaires qui structurent les représentations du pouvoir, prenant de front les tensions qui traversent la société et chacun des individus qui la composent. Ses œuvres font en règle générale, écho à des faits précis, à des événements historiques, à des situations familières, mais dépassent le commentaire narratif ou la critique militante et déjouent toute tentative d’amalgame à une quelconque appartenance identitaire ou communautaire. A travers la sexualité et la violence mais aussi le conjoncturel et le politique, l’artiste interroge également le statut social et économique aussi bien du créateur que du regardeur dans un système sur lequel il n’a que peu de prise, s’en éloignant sciemment dans un geste de démission subversif et engagé.

A travers ses installations, ses sculptures, ses dessins, mais aussi ses photographies, ses vidéos, ses performances – Adel Abdessemed met en exergue toute une gamme de contradictions et les transforme en images puissantes.

Le titre de l’exposition est en fait un hommage à Constantin Brancusi. Le point de départ fut une peau de banane qui par un effet de pareidolie s’est transformée en oiseau. Dans l’imaginaire artistique moderniste, une forme épurée, ovoïde et élancée vers le ciel ne peut être qu’un oiseau brancusien. Cette image là est l’entrée en la matière de l’exposition.

L’exposition présente en même temps une série de dessins qui montrent des soldats en arme – Soldaten – image récurrente qu’on voit quotidiennement sur les écrans des divers médias puisque les guerres s’en suivent comme une histoire sans fin. Casqués et armés ils font fonction de cariatides menaçantes mais génériques et dans le contexte de l’exposition le visiteur se retrouve entouré des hommes en armes. Devrait-il se sentir davantage en sécurité ou plutôt menacé, dans un reflexe quasi pavlovien ? L’inconscient s’avère toujours plus fort car insidieux. L’exposition présente aussi une vidéo, Histoire de la folie (2013), ou l’on voit l’artiste écrasant un crâne humain au pied nu dans un geste répétitif et rythmique qui devient, par sa sérialité, un morceau de percussion visuelle qui garde intacte toute sa force symbolique. Nous savons que le crâne dans l’art est symbole de vanité, inscrit dans le genre des Memento mori. Les vanités ont un rôle instructeur puisqu’il s’agit d’amener l’individu à se détourner des choses terrestres car la mort est un châtiment infligé par Dieu pour le péché originel. Mais ici l’acte devient prométhéen et foncièrement rebelle comme si l’artiste voudrait mettre un terme à l’histoire et pas que celle de l’art. Un simple geste ramène ainsi la vie en premier plan.

[Ami Barak]

Adel Abdessemed s-a născut în 1971 în Algeria; trăieşte şi lucrează la Paris. A făcut studii de artă la Batna şi Alger (Algeria), Lyon şi Paris (Franța) şi New York (USA). Mijloacele sale artistice sunt în special desenul, sculptura, instalația, fotografia, video-ul, performance-ul. Printre expozițiile personale recente se numără:  L’ âge d’or, Mathaf: Arab Museum of Modern Art, Doha, Qatar (2013); Adel Abdessemed: Je suis innocent, Centre Georges Pompidou, Paris; Who’s afraid of the big bad wolf?, David Zwirner, New York (2012); NU, Dvir Gallery, Tel Aviv (2011); Silent Warriors, Parasol unit foundation for contemporary art, Londra (2010); RIO, David Zwirner, New York (2009); Don’t Trust Me, Walter and McBean Galleries, San Francisco Art Institute (2008); Dead or Alive, P.S.1 Contemporary Art Center, Long Island City, New York (2007).

Adel Abdessemed: né en 1971 en Algérie, vit et travaille à Paris. Il a fait des études d’art à Batna et Alger (Algérie), Lyon et Paris (France) et New York (USA). Il emploi également dessins, sculpture, installation, photographies, vidéos, performances. Parmi ses expositions personnelles les plus récentes : L’ âge d’or, Mathaf: Arab Museum of Modern Art, Doha, Qatar (2013) ; Adel Abdessemed Je suis innocent, Centre Georges Pompidou, Paris; Who’s afraid of the big bad wolf?, David Zwirner, New York (2012); NU, Dvir Gallery, Tel Aviv (2011); Silent Warriors, Parasol unit foundation for contemporary art, London (2010); RIO, David Zwirner, New York (2009); Don’t Trust Me, Walter and McBean Galleries, San Francisco Art Institute (2008); Dead or Alive, P.S.1 Contemporary Art Center, Long Island City, New York (2007).

Fundația Culturală Intact
www.fundatiaintact.ro

Președinte: Forin Ștefan
Director artistic: Horea Avram

Programǎri / Programmations
0040 – 744 515 254

Georgiana Buț
PR şi coordonator de programe  / Relations publiques et coordonatrice de programmes /
0040 – 743 130 023
contact@fundatiaintact.ro

Partenaire / Partener
L’Institut Français de Cluj-Napoca

Directeur: Benoît Bavuset
Chargee de mission culture communication: Raluca Mateiu