HANS MATTIS-TEUTSCH Sub semnul avangardei @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca

Hans Mattis Teutsch Compozitie
HANS MATTIS-TEUTSCH
Sub semnul avangardei

O iniţiativă a Muzeului de Artă Braşov,
cu sprijinul şi colaborarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, găzduieşte, în perioada 22 iunie – 30 iulie 2017, o expoziţie cu o valoare patrimonială deosebită, „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”, iniţiativă meritorie a Muzeului de Artă Braşov, concretizată cu sprijinul şi colaborarea instituţiei muzeale clujene cu profil artistic.

Evenimentul urmează să fie inaugurat la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în data de 22 iunie 2017, cu începere de la ora 18:00, în prezenţa celor doi curatori, Andreea Pocol şi Radu Popica (Muzeul de Artă Braşov), şi a comisarului de expoziţie, Alexandra Sârbu (Muzeul de Artă Cluj-Napoca).

Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” reuneşte o selecţie semnificativă de lucrări de artă plastică (pictură de şevalet, linogravură, acuarelă, pastel şi statuarie mică) semnate Hans Mattis-Teutsch (1884-1960) – personalitate complexă şi polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), reprezentativă pentru avangarda artistică din spațiul Europei Centrale –, provenite din colecţiile patrimoniale ale muzeelor de artă din Braşov şi Cluj-Napoca.
Mattis Teutsch Hans Compozitie verticala
Lucrările expuse ilustrează etapele stilistice parcurse de creaţia lui Mattis-Teutsch între anii 1917-1932, perioadă de maximă creativitate în care artistul a fost o prezenţă activă în cadrul mișcării de avangardă din Ungaria („MA”; 1917-1918), Germania („Der Sturm”; 1921-1925) și România („Contimporanul”, „Integral”; 1924-1925), ele relevând, totodată, legăturile şi interconexiunile cu reprezentanții avangardei artistice europene (Wassily Kandinsky, Franz Marc, „Der Sturm”).

Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist, este evidențiată de linogravurile, acuarelele și pastelurile lui Mattis-Teutsch, laborator al creației în care artistul experimentează noi modalități de expresie, ambianţa expoziţiei permiţând, în mod concludent, urmărirea traseului stilistic ce a contribuit la definirea particularităţii viziunii şi a practicii sale: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi, sub influența artiștilor de la „Der Blaue Reiter”, spre expresionismul abstract (ciclul „Florilor Sufleteşti”) și apropierea ulterioară de constructivism, vizibilă în nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.

Mediul artistic budapestan a avut o contribuție importantă în formarea (a studiat la Școala Națională Regală de Arte și Meserii din Budapesta) și afirmarea artistului. Mattis-Teutsch s-a alăturat grupării „MA” condusă de Kassák Lajos, care l-a promovat prin intermediul expozițiilor organizate, în paginile revistei „Ma” și i-a tipărit un album de linogravuri (Linoleum Albumát).

Lucrările incluse în expunere au figurat în câteva dintre cele mai relevante expoziții Mattis-Teutsch organizate în ultimele două decenii: „Mattis-Teutsch und der Blaue Reiter”, Magyar Nemzeti Galéria Budapesta, Haus der Kunst München, 2001; „Hans Mattis-Teutsch, artist al avangardei”, Muzeul de Artă Brașov, 2009; „Hans Mattis-Teutsch. Un avangardist transilvănean. Colecţia Muzeului de Artă Braşov”, Muzeul de Artă Timișoara, 2013.

Mattis Teutsch Hans Compozitie II
HANS MATTIS-TEUTSCH
Braşov, 13 ianuarie 1884 – Braşov, 17 martie 1960

Pictor, grafician, sculptor şi teoretician al artei, Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, a cărui operă, situată la confluenţa mişcărilor de avangardă europene cu avangarda românească, relevă un spirit creator, în continuă căutare, receptiv la mesajele artei occidentale, dar nu subjugat de ele, fidel crezului său artistic: „De fapt, n-am avut etape. Nici maeştri. Sunt copilul secolului XX, iar ca artist am privit de la început dintr-o perspectivă fermă ceea ce se întâmplă în jur şi păşesc pe drumul meu consecvent, în linie dreaptă. [...] Eu nu iau ca dominantă fenomenele, ci însuşi omul.”

Format în mediul artistic budapestan şi münchenez de la începutul secolului XX, Mattis-Teutsch va fi marcat de influenţa Secession şi de cea expresionistă, de colaborarea cu avangarda budapestană şi de mişcarea berlineză „Der Sturm”.

Apropierile care s-au făcut între opera sa şi a unor artişti ca Wassili Kandinsky şi Franz Mark, relevă, dincolo de înrudiri de viziune şi formale, apetitul său pentru experimentarea noului şi locul pe care îl ocupă în cadrul avangardei europene. Prezenţa sa la cea de a 99-a expoziţie a avangardei berlineze, „Der Sturm”, din anul 1921, alături de Paul Klee, Archipenko, Marc Chagall, Albert Gleizes, Louis Marcoussis şi alţi artişti,  atestă aprecierea de care se bucura în cadrul acestei elite artistice.

Deschis spre înnoirile limbajului expresiv, artistul evoluează, asemeni lui Kandinsky, a cărui operă a cunoscut-o în anii studenţiei müncheneze, de la anumite forme ale Secessionului spre un expresionism muzical. Pornind de la accentele simboliste asupra naturii, cu peisaje unduitoare, trecând prin experienţa expresionistă a „Florilor sufleteşti” şi prin cea constructivistă a proiectelor de decoraţii murale, oscilând între figurativ şi non-figurativ, Mattis-Teutsch se dovedeşte un artist sensibil la tendinţele dominante ale artei europene, dar nu sclavul lor, interpretându-le în manieră proprie. Dincolo de varietatea experienţelor stilistice, rămâne constanta căutărilor artistului: expresia „pură şi de sine stătătoare”.

Mattis-Teutsch va fi o prezenţă activă şi în cadrul avangardei din România, la „Contimporanul” (împreună cu Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy) şi „Integral” din Bucureşti şi „Das Ziel” din Braşov. Lucrările sale vor fi prezente în expoziţia internaţională organizată de „Contimporanul” în anul 1924, alături de cele ale lui Kurt Schwitters, Hans Arp, Paul Klee şi Constantin Brâncuşi. Sub influenţa textelor teoretice publicate în revista „Integral”, Mattis Teutsch îşi sintetizează ideile în volumul „Kunstideologie” (1931).
Hans Mattis Teutsch Nud IV