*** Afisul expozitiei reprezentand una dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Victor Brauner ***

Cand cititi aceste randuri, MNaR tocmai a tras cortina peste una dintre cele mai interesante expozitii ale cumpenei 2010-2011. “Destine la rascruce – Artisti evrei in perioada Holocaustului” a scos la iveala peste 100 de lucrari semnate de 16 artisti evrei.

*** Inaintea intrarii in expozitie, vremurile in care au fost create aceste opere erau foarte bine contextualizate de fotografii de epoca, nu intotdeauna confortabile prin ceea ce nu ne lasau sa uitam, precum pogromul de la Iasi din vara lui 1941 ***

*** M.H. Maxy – Constructie umana ***

Iata mai bine explicat programul acestei expozitii, chiar in cuvintele uneia dintre curatorii sai, Valentina Iancu:

“În cadrul expoziÅ£iei „Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului”, aveÅ£i ocazia să întâlniÅ£i operele a 16 artişti evrei care au avut contribuiÅ£ii majore la introducerea în spaÅ£iul românesc a „artei noi”.

Alături de nume de referinţă ale modernismului european ca Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Jules Perahim sau Max Herman Maxy, în expoziÅ£ie sunt prezentaÅ£i şi artişti mai puÅ£in cunoscuÅ£i precum Alex Leon, Iosif Klein sau Ernö Tibor. Victime sau supravieÅ£uitori ai măsurilor opresive îndreptate împotriva evreilor, aceşti artişti nu s-au bucurat decât episodic de atenÅ£ia criticii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Artiştii evrei care au supravieÅ£uit anilor 1940 nu s-au mai regrupat. Aceştia fie şi-au continuat parcursul artistic în străinătate (Iancu, Brauner, Perahim), fie s-au reorientat, mai mult sau mai puÅ£in forÅ£at, spre directivele oficiale ale regimului comunist, respectiv spre realismul socialist (Iser, Maxy), fie au renunÅ£at să mai lucreze (Zin, Mina Byck Wepper). AlÅ£i artişti, supravieÅ£uitori ai lagărelor, precum Arnold Daghani şi Egon Marc Lövith au păstrat vie memoria deportării, realizând unele lucrări cu caracter de document.

ExpoziÅ£ia îşi propune să demonstreze că evenimentele din România în perioada Holocaustului au distrus iremediabil un mediu artistic efervescent, evolutiv şi aflat în deplină concordanţă cu manifestările din arta europeană a momentului, în care artiştii evrei erau integraÅ£i culturii româneşti.”

*** Imagini de la vernisaj si doamna director a MNaR, Roxana Theodorescu, la cuvantul de deschidere. Muzeul a colaborat cu domnul Alexandru Florian, director la Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania ‘Elie Wiesel’, aflat in stanga fotografiei de mai jos***

Mai departe, o persiflanta parafrazare a lui Iosif Iser a sloganului revolutionar “Libertate, Egalitate, Fraternitate”

Datorita Valentinei Iancu scriu acum. Ne-am “cunoscut” prin intermediul unei retele de socializare si asa am reusit o bresa in ceea ce percepeam drept o opacitate elitista in care se invaluie una dintre cele mai prestigioase institutii culturale ale tarii: Muzeul National de Arta. Spun asta pentru ca – in infama traditie a mai tuturor muzeelor din lume – nici MNaR nu permite fotografierea expozitiilor sale temporare. Ori fara imagini, in ziua de azi, nu poti spera ca o cronica sa fie si consumata. Asa ca ceea ce vedeti aici ca imagine se datoreaza drei Iancu. Sper sa fi inaugurat astfel o buna traditie intru folosul cititorilor Artindex si al iubitorilor de arta in general care nu ajung la o astfel de expozitie din motive mai mult sau mai putin obiective. Eu ma consider norocos ca am putut admira nemijlocit aceste lucrari care pot servi drept o reinterpretare a zicalei “inter arma silent musae”. Cert este ca razboiul nu poate lasa pe nimeni indiferent iar atunci cand frontul se muta pe strazile pe care pana cu o zi inainte ieseai la plimbare, atunci spirirul uman se schimonoseste si se chirceste ingrozit.

*** Jules Perahim – Fantoma Razboiului ***

*** Victor Brauner – Portretul poetului Ilarie Voronca ***

Sa incheiem totusi cu speranta. Alex Leon – Indragostitii: