Organizata in colaborare cu prestigioase institutii muzeale din Bucuresti si din tara: Muzeul “Theodor Aman”, Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul de Arta Craiova, Muzeul de Arta Constanta, Muzeul National Brukenthal, Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Academiei Romane, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, Complexul Muzeal National “Moldova” Iasi – Muzeul de Arta, Muzeul de Arta Brasov, expozitia este prilejuita de implinirea a 180 de ani de la nasterea, respectiv 120 de ani de la moartea, marelui pictor si grafician.

Theodor Aman s-a nascut la 20 martie 1831, la Campulung-Muscel. A luat lectii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Scoala Centrala din Craiova, dupa care, in 1850 a plecat la Paris. In capitala Frantei a studiat pictura la Scoala de Arte Frumoase, sub indrumarea lui Michel Martin Drolling si François Edouard Picot. A revenit in tara in anul 1857, afirmandu-se deja ca o personalitate cunoscuta a penelului.  Atelierul sau erau un loc monden ce atragea protipendada, fiind caracterizat de Al. Tzigara Samurcas “…ca singurul centru artistic in care se aduna elita bucuresteana a timpului.” Numele sau a ramas in istoria artei romanesti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci si prin contributia avuta la intemeierea primei Scoli de Belle-Arte de la Bucuresti (1864), al carui director si prim profesor de pictura a fost. Opera lui Theodor Aman a oscilat intre romantism, academism si impresionism, fara insa a exista o demarcatie stricta intre ele.    

In ceea ce priveste tematica abordata de Theodor Aman in lucrarile sale – pictura istorica, portretul, scenele orientale si de gen, peisajul, natura statica – toate aceste subiecte se regasesc in cadrul expozitiei, prin lucrari de o mare valoare patrimoniala. Tehnicile folosite de Th. Aman pentru realizarea operei sale sunt atat pictura de sevalet, cat si gravura si desenul. De asemenea, opera sa se imparte in lucrari de mari dimensiuni (mai ales in cazul compozitiilor eroice inspirate din trecutul patriei si al portretelor istorice) si lucrari pe suprafete reduse (in care aborda subiectele contemporane si ale vietii cotidiene).

Astfel, printre cele mai reprezentative compozitii inspirate de trecutul national, prezente pe simeza Muzeului National Cotroceni se numara: “Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului”, “Unirea Principatelor”,”Proclamarea Unirii (votul de la 24 ianuarie 1859)”, “Batalia cu facle a lui Vlad Tepes”, “Batalia de la Plonin” etc.

Theodor Aman a fost si cel mai valoros portretist roman, realizand portrete istorice, portrete ale unor personalitati politice ale vremii sale, ale unor membri ai familiei, cat si o intreaga suita de chipuri a caror identitate s-a pierdut odata cu trecerea timpului. In expozitie se vor regasi binecunoscutele portrete ale lui “Tudor Vladimirescu” – 1879, “Alexandru Lapusneanu”, “Carol I”  – 1874 (gravura), “Portretul spatarului Mihail Cantacuzino”, “Nicolae Racovita”, “Ion Eliade Radulescu” – 1869 (gravura), “Cezar Bolliac” – 1876 (gravura) etc., alaturi de cele ale membrilor familiei artistului:  “Pepica Aman” – 1856, “Portretul Aristiei Aman” – 1856, “Portretul lui Alexandru Aman” – 1856, “Ana Aman” – 1879, ca si un “Autoportret” (gravura) etc.

Un alt subiect preferat al lui Th. Aman a fost cel oriental, ilustrat in expozitie prin lucrarile reprezentand  odalisce si cadane: “Odalisca cu narghilea” – 1879, “Odalisca cu mandolina”, “Odalisca cu margele” (gravura), “Cadana cu fes” (gravura), “Cadana” – 1872, alaturi de peisaje si naturi statice, care apar ca teme de sine statatoare in a doua parte a carierei maestrului, prezente deopotriva in cadrul expozitiei: “Peisaj”, “O vedere din Bughea la Campulung”, “Pe o banca in Cismigiu” – 1879, “Petrecere in gradina”,  “Corabii in portul Constanta”, “Portita din gradina”, “Pomiera cu cirese”, “Natura statica cu cirese”, “Cosul cu struguri”, “Natura moarta cu liliac” – 1880.

Expozitia organizata la initiativa Muzeului National Cotroceni cuprinde un numar de peste 130 de lucrari (picturi, gravuri si desene), precum si un set de obiecte personale care au apartinut artistului – sigiliu cu iscalitura pictorului, cutie cu pensule, paleta si lauri oferita de elevii artistului cu dedicatia “Maestrului nostru Th. Aman de diua omastica 1891. Elevii Scolei de Belle-Arte”.

Potrivit istoricului de arta dr. Adrian Silvan Ionescu, care s-a aplecat asupra vietii si operei lui Theodor Aman: “de la intoarcerea sa in tara, in 1857, si pana la moartea survenita in august 1891, Theodor Aman a fost animatorul vietii artistice bucurestene. Iar, timp de mai bine de un deceniu, incepand din 1864, a fost cel mai bine cotat artist roman, cel mai des premiat si beneficiar al celor mai substantiale achizitii pentru pinacotecile din Bucuresti si Iasi. In multe privinte un inovator, admirabil pedagog, teoretician judicios, personalitate de factura renascentista prin multiplele sale pasiuni si aplicatii artistice, Theodor Aman a fost, prin excelenta, primul artist modern in tinuturile romanesti”.

Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 24 martie – 29 mai 2011, si va putea fi vizitata de marti pana duminica intre orele 9.30 – 17.30.

Expozitia beneficiaza si de un catalog, care va putea fi achizitionat de catre public, de la magazinul de prezentare al muzeului, deschis intre orele 9.30 – 17.30.