Gall Francisc (Ferenc)

Anul Nasterii: 1912

Anul Decesului: 1987

În trăirile artistice ale lui Gall, prima perioadă de creație a coincis cu interesul extins față de o manieră impresionistă, pe care însă și-o va împroprietării cu adevărat în momentul în care artistul s-a stabilit în Franța. Mediul artistic parizian avea să îi modifice percepția asupra picturii în măsura în care postimpresionismul devenea una dintre dintre capacitățile cele mai relevante în transpunerea echivocă a universului imaginar. Trecutul academic al transilvăneanului ne prezintă momentele în care artistul își modelează percepția plastică în cadrul Academiei de Arte Frumoase de la Roma, accentuând predispoziția lui Gall pentru o redare a realului sub un imperiu pur senzorial. Culoarea avea să devină principala metodă prin care figurativul avea să fie transpus, indiferent de suportul imaginar pe care modelul sau tema o putea oferi. După deceniul patru, perioadă în care studiul la Academia Națională de Belle Arte din Paris avea să modifice percepția picturală, pe care Gall o cunoștea în principal în urma contactului cu Andre Devambez, artistul va căuta reflexia imediată a figurativului pornind de impresiile luate încă din primii ani de practică artistică.

Universul uman avea să coordoneze imaginarul conceput de Gall încă din tinerețe, fapt relevat și de opera de față, care, creată la 21 de ani, ne oferă elemente dintre cele mai coerente asupra impresiei pe care artistul o avea asupra elementului figurativ. Chiar dacă trăirile în fața motivului sunt diminuate, atitudinea lui Gall în fața subiectului este echilibrată tocmai prin modelarea compoziției. De factură realistă, opera este coordonată de aspectul coerent pe care întreaga compoziție o atinge prin coordonarea rațională a elementelor constitutive. Tratarea realistă a personajelor amintește de școala transilvăneană, așa cum ea ni se prezintă în deceniile interbelicului, iar factura declarativă a instanței nu depășește statutul primar al imaginii prezentate. Registrul cromatic, static, ce amintește de un expresionism temperat, este coordonat de o paletă binară, în care negrul este acompaniat de suita de brunuri teroase ce nu îndepărtează atmosfera de o apariție concentrată. Compoziția în sine nu se îndepărtează de caracteristicile unei școli central-europene, în special prin capacitatea motivului de a coordona vizual, dincolo de însemnătatea estetică a picturalității.(I.P.)

Bibliografie:

BENEZIT, E, “Dictionnaire critique et documentaire des peintres,
sculpteurs, dessinateurs et graveurs“, Vol 4, Librairie Grund, Paris, 1976
“Pictori din Transilvania în centre artistice europene“,
Muzeul Brukenthal. coordonator Iulia Mesea, Sibiu, 2007.

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/francois-francisc-gall-scena-de-potcovarie.html