Corneliu Liuba

(1880,Retişor – Banat,1953)

După terminarea studiilor liceale, în 1900, la Kecskemet, Liuba se îndreaptă spre Budapesta, pentru a urma cursurile secţiei de arhitectură de la Şcoala Politehnică. Însă, urmând sfatul profesorului de desen din localitatea natală a părinților, Vârşeţ, tânărul se îndreaptă spre Academia de Belle Arte din Budapesta. După absolvire, în 1905, Liuba obţine diploma de profesor de desen şi, după perfecţionare, devine profesor titular la Gimnaziul din Subotica. Acum începe lunga carieră profesorală prin care va reorganiza sistemul educaţional din Subotica, şi mai târziu din Timişoara. Momentul decisiv ce a influenţat cariera lui Liuba este legat de Marea Unire, când graniţele dintre Banat şi Regat dispar, reconfigurând astfel întreg tabloul cultural bănăţean.   Ia parte la organizarea vieții artistice din vestul țării prin fondarea , în 1921, a ”Societăţii de Arte Frumoase” din Timişoara. În vara anului următor, Liuba, împreună cu Ioan Isac, se alătură bucureşteanului M. H. Georgescu, a cărui vizită influențează stilul celor doi, Liuba preluând plăcerea picturii în natură. Îndrăgostit iremediabil de locurile natale, Liuba va aplica preceptele impresioniste insuflate de Georgescu în seria de peisaje bănăţene sau în perspectivele marine surprinse la Balcic. Destinele profesionale ale pictorilor, Liuba și G. M. Cantacuzino par îngemănate. Amândoi arhitecţi de profesie, al doilea cu renume în domeniul tehnic, au surprins în perspective largi, orizonturile optimiste ale locurilor îndrăgite. Construcţia este subtil încărcată de valenţe cromatice, centrul de interes fixându-se asupra realizării picturale, caracterizate de un constructivism strident.

Bibliografie:
COSMA, Aurel, ”Pictura românească din Banat”, Timişoara, 1940
MIKLOSIK, Elena, ”Arta bănăţeană interbelică”, Ed. Graphite, Timişoara, 2006.

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/corneliu-liuba-peisaj-la-sasca-montana.html