Text/Foto: Elena Andrei

Arhanghelul Metatron este prezent în mistica medievală iudaică și în anumite ramuri ale mitologiei creștine. Nu există referințe despre Metatron în Noul sau Vechiul Testament.  Tradițiile rabinice îl consideră unul dintre cei mai importanți Îngeri. Acest Arhanghel apare menționat în Cartea lui Enoh sau Sefer Hekhalot (Cartea Palatelor Cerești) și aici se explică transformarea profetului Enoh (al șaptelea patriarh după Adam, al cărui tată a fost străbunicul patriarhului Noe) în Arhanghelul Metatron.

Metatron este un Înger foarte puternic și are nu mai puțin de 72 de nume. Numele său semnifică Cel care ocupă Tronul din fața Tronului Divin, Cel al lui Dumnezeu, Cel care stă lângă Tronul Gloriei, Cel ce servește în spatele Tronului. Există și alte câteva nume după care este cunoscut – Îngerul Legământului, Prințul Chipului Divin, Regele Îngerilor, Micul YHWH. Zohar-ul Îl numește Servitorul și se crede că este Îngerul care a călăuzit poporul Israelului prin deșert după exodul din Egipt.

În Talmud este legătura directă dintre Dumnezeu și omenire, iar în Cronicile lui Ierahmeel este considerat mai puternic chiar decât Arhanghelii Mihail și Gabriel. Din punct de vedere geometric este reprezentat de Floarea Vieții și are primul rang în Arborele Sefirotic – Coroana (KETHER).

Ca și om, el a primit sub îngrijire Cartea Îngerului Raziel, iar ca și Înger este considerat a fi Marele Scrib al lui Dumnezeu.

În anumite mitologii se spune că este îmbrăcat cu o haină de culoare violet, de aceea am ales să-l portretizez îmbrăcat în tonuri de violet. Piatra asociată lui Metatron este turmalina, iar pe aceasta am așezat-o într-o broșă care îi ține mantia.

În scrierile oculte este fratele geamăn sau vitreg al Arhanghelului Sandalfon. Din acest motiv, Metatron apare în ultima lucrare a seriei de Arhangheli lângă fratele său.

Arhanghelul Sandalfon a fost în viața sa umană profetul Ilie și, la fel ca și Metatron (profetul Enoh), nu a cunoscut moartea. Înălțarea sa este menționată în al doilea capitol din a patra Carte a Regilor din Vechiul Testament. Este prezent în scrierile iudaice și creștine și în tradițiile mistice literare.

Numele său provine cel mai probabil din greacă și înseamnă frate, fiind considerat fratele geamăn al lui Metatron. Prefixul sym-/syn se traduce prin împreună și adelphos se traduce prin frate. Mai există o variantă de a traduce numele prin grecescul sandalion, iar în acest context Sandalfon să însemne Cel care poartă sandale.  

În dualitatea Metatron/Sandalfon, Sandalfon reprezintă energia feminină, pe când Metatron o reprezintă pe cea masculină. Unele tradiții îl văd ca pe un Înger înfricoșător, cu o statură impresionantă. Este unul dintre Sarim (Prinții cei mai Înalți ai cetelor îngerești) și Hazzan – Șef al Cântărilor Cerești.

Dacă Metatron este legat de litere, prin calitatea sa de Scrib ceresc, Sandalfon este legat de sunete, el fiind maestrul vibrațiilor manifestate pe Pământ ca și sunete.

În Marea Cheie a lui Solomon, Sandalfon este alături de Metatron unul dintre cei doi Îngeri reprezentați pe Chivotul Legământului, cel feminin, din partea stângă a Chivotului.

În Arborele Sefirotic cabalistic este cea de-a zecea sefiră (prima sefiră de la bază) și anume, Împărăția (MALKHUT). În Zohar conduce cel de-al șaptelea Cer, iar în tradiția islamică își are sălașul în cel de-al patrulea Cer. Este cunoscut și ca Orphan (roată în ebraică).

Nuanța care-l definește este turquoaz, precum apa curată a mării. Se spune că este îmbrăcat în negru cu o mantie care emite scântei. Eu l-am portretizat îmbracat într-adevăr într-o cămașă neagră, deasupra căreia am așezat o mantie turquoaz. Piatra care îi este asociată este Turcoaza, pe care i-am pus-o exact ca și în cazul lui Metatron, într-o broșă care-I leagă mantia.

Această lucrare este cea de-a 12-a din seria Arhanghelilor și cea care încheie seria Țesătura Angelică – Aripi, îngeri, sticlă, întreg proiectul însumând patru ani de muncă și 13 Arhangheli reprezentați. Am ales această pânză ca și încheiere pentru că Metatron și Sandalfon sunt singurii oameni care n-au murit și au devenit Arhangheli. Ei sunt mărturia că omul, doar prin căutarea lui neîncetată de mântuire se poate înălța dincolo de condițiile impuse de materialitatea în care suntem adânciți.

Acest proiect a însemnat pentru mine nu numai căutare și tumult interior, ci mi-a descoperit și a lăsat la vedere o parte care nu poate fi găsită decât atunci când te îndrepți către tine însuți. Iar întotdeauna singurele drumuri care contează cu adevărat sunt cele care încep din exterior pentru a ajunge către interior.