Dupa ani de trait in Germania, unde a studiat pictura la Munchen, s-a intretinut din slujba de barman, a pictat si a vandut, a iubit si iar a pictat, s-a tatuat in fel si chip, a cunoscut oameni de tot felul si de peste tot, Paul Hitter a dat la spate suficienti ani si destule panze pentru a fi gata de o retrospectiva. O retrospectiva care sper ca il amorseaza pentru proiectele viitoare, asa cum prastia, pentru a prinde putere, trebuie mai intai incordata inapoi. “No Retreat No Surrender” – titlul expozitiei deschise pe 29 iunie la Art Hub – arata de fapt ca Paul Hitter intra – cel putin cu buletinul – in varsta maturitatii.

Vernisajul de ieri, bine plasat fix de onomastica lui, de Sfintii Petru si Pavel, va fi cu siguranta de neuitat. Cel putin prin faptul ca unele “nepotriviri” l-au facut pe autor sa ajunga la eveniment cu doua ore intarziere.Dar cred ca incidentul face deja parte din istorie. Eu am avut sansa sa ajung tot asa, mai tarziu, iar Hitter a picat la fix.

Am privit ca hipnotizat expozitia vreme de o ora. Mai intai este impactul cromatic, apoi forta desenului, dupa aceea decriptezi compozitia si – la a treia lectura – incepi sa descoperi si mesajele incifrate in texte si simboluri. Eu am ajuns la expozitie gata sedus de stilul lui P.H. si asta numai dupa ce ii vazusem “pe viu” doar o singura pictura si alte cateva lucrari in fotografii. Am plecat cu impresia consolidata ca Paul Hitter merita admiratori si colectionari. Am fotografiat pe indelete si am impartit pozele in trei capitole: prezentarea generala a expozitiei, pe care o vedeti acum, apoi vor urma lucrarile fotografiate una cate una si cateva panze care dateaza de cativa ani buni, cu ajutorul carora putem intui evolutia stilului sau. (text/photo: Mihai Constantin)

Mai jos este desenul unei proxime lucrari. Paul si Art Hub pun la cale o serie de evenimente adiacente acestei retrospective despre care voi reveni cu informatii.