Xilo ce? Xilogravură. Auzisem evident despre aceasta tehnică dar paleta vastă a graficienilor cu ale lor pasteluri, carbuni, tușuri, creioane, acvaforte, ace de săpat în diverse plăci de metal, dălți și dăltițe, cerneluri, hârtie de nenumarate feluri și consistențe, prese și alte metode de imprimat ramasese cu destule goluri de înțelegere în mintea mea. Așa că, pentru un prim nivel, fuguța la Wikipedia:

 “Xilogravură
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Xilogravură de Jost Amman, 1568, reprezentând un xilogravor la lucru

Xilogravura sau xilografia (din greacă xylon = lemn) reprezintă arta de a grava lemnul și rezultatul ei, reprezentat de gravura în lemn.

Aceeași denumire desemnează și tehnica de imprimare multiplicată cu matrițe din plăci de lemn moale și dens (păr, merișor), care sunt săpate, scobite sau gravate. Pentru tipărire, cerneala acoperă zonele rămase în relief, de unde este transpusă pe suportul final, de obicei hârtie sau mătase. [1]

După cum a rezultat placa prin tăierea (longitudinală sau transversală) a lemnului, xilogravura este de două categorii:

în fibră;
în lemn vertical (ștraif).

Primele stampe au fost xilogravuri. În Europa, primele xilogravuri au fost semnalate documentar în secolul al XII-lea, dar în China imprimarea cu plăci gravate în lemn era practicată încă din Antichitate.”

Buun. Asta ne spune o definiție care pentru mine a fost de înțeles abia DUPĂ ce am înțeles ce înseamnă o xilogravură… și am putut sa văd de aproape nu orice lucrare ci pe cea mai mare xilogravură din țara noastră. Dar până la asta, vă invit in holul de intrare al Universității de Artă București: Acolo unde neinițiații văd un manechin reprezentând un om jupuit, un artist plastic vede un ecorșeu în mărime naturală, un instrument de studiu care i-a consumat multe ore de atelier și multe blocuri de desen. Dar noi avem în față cel mai celebru ecorșeu din țară: cel realizat de Constantin Brâncuși pe vremea când ecorșeurile nu se găseau in magazine de specialitate pentru că magazinele de specialitate nu erau încă inventate. Și deja e momentul unui prim “La mulți ani!” Universității de Artă care aniversează in 2014 150 de ani de la înființare. Apoi vine imediat al doilea La mulți ani pentru Constantin Brâncuși a carei onomastică ar fi fost azi.Și ajungem încet încet și la explicitarea titlului acestui articol. Înțeleg foarte bine de ce acest ecorșeu pe care un tânăr student îl vede aproape zi de zi poate deveni ceva germinator. S-a întâmplat în cazul lui Razvan Caratănase, un grafician tânăr care a intrat in schema didactică după absolvire și este deja îndrumătorul altora și mai tineri. Așa că lucrarea extrem de ambițioasa la care s-a angajat reprezintă un triplu omagiu: profesiei de vocație pe care a ales-o, Universității care l-a instruit în secretele graficii si probabil celui mai ilustru plastician care i-a precedat la Școala de Arte Frumoase, Constantin Brâncuși.

Și Caratănase nu a ales calea cea ușoară pentru acest lucru. A decis sa facă o xilogravură uriașă pentru standardele acestei tehnici și să o facă în exemplar unic. Xilogravura s-a născut ca tehnică relativ ușoară de a multiplica un desen. Conturul în negativ putea fi relativ facil reprodus în tiraj pe hârtie. Dar Razvan a ales o xilogravură în pozitiv, adică dreapta e dreapta și stânga e stânga, produsul său e menit să fie admirat ca atare și nu imprimat. Avem de-a face un extraordinar de laborios tablou pe și din lemn care reproduce în mărime naturală și transcende în cheie artistică ecorșeul lui Brâncuși.Lucrarea aceasta, care este expusă în premieră la târgul Art Safari la standul Artindex (numai pana vineri noapte inclusiv, cand târgul are program prelungit ca parte a Nopții Galeriilor) este incredibil de acaparantă. Am privit-o îndelung și textura sa este o spirală postmodernă. Chiar dacă mijloacele tenhice sunt cunoscute și folosite de om de mii de ani. Așa că îi mulțumesc lui Zuzu că a acceptat această colaborare cu mine și cu Artindex. Și, apropos, La mulți ani, Constantine! Caratănase poartă și numele împăratului roman. Să ai spor și poftă de muncă multă vreme de acum încolo! Iar pe dumneavoastră vă așteptăm la Art Safari. (text/photo Mihai Constantin)