Impresii din Tabăra Internaţională de creaţie „Dunărea şi Dobrogea creştină“, Mănăstirea Dervent, 2014
Impresii din Tabăra Internaţională de creaţie „Dunărea şi Dobrogea creştină“, Mănăstirea Dervent, 2014
Iuliana Popescu:
Trecători pe Pământ, încercăm să aflăm apa vie a credinţei creştine, cu speranţa că dacă vom bea din ea, vom reuşi să dobândim o fărâmă de nemurire, spre împlinirea sufletului nostru. Iar în această călătorie, Dumnezeu ne îndreaptă paşii spre locuri tainice, sfinţite prin jertfa celor aleşi. Un astfel de loc este şi Sfânta Mănăstire Dervent. Aşezământul frumos orânduit şi vieţuitorii lui, precum şi darurile oferite de către aceştia constituie un real sprijin pentru toţi cei ce ajung aici. Rugăciunile, slujbele, icoanele şi toate celelalte odoare bisericeşti, Sfintele Cruci vindecătoare, Izvorul tămăduitor ne ajută să devenim mai buni, mai răbdători, mai puternici în îndelungata călătorie.
Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru că mi-a oferit prilejul să ajung în acest loc binecuvântat, unde am avut bucuria de a întâlni oameni deosebiţi!
Mulţumesc pentru fericirea împlinirii câtorva dintre gândurile mele, prin participarea la slujbele din biserica mănăstirii, restaurarea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, prezenţa la Tabăra Internaţională de creaţie „Dunărea şi Dobrogea creştină“!
Mulţumesc organizatorilor taberei, colegilor mei, tuturor celor care ne-au ieşit în întâmpinare în pelerinajul efectuat la bisericile şi mănăstirile din Nordul Dobrogei, pentru că mi-au oferit clipe de neuitat! De asemenea, mulumiri se cuvin Doamnei Mihaela Bobe, care a susţinut financiar călătoria noastră pe meleagurile dobrogene!
Organizarea unei tabere de creaţie în cadrul Sfintei Mănăstiri Dervent, sub înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Tomisului, dovedeşte faptul că slujitorii acestui aşezământ iubesc, încurajează şi promovează creaţia artistică plastică. Faptul că manifestarea se află la cea de a IX-a ediţie exprimă preţuirea Înalt Preasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a P.C. Pr. Stareţ Arhimandrit Andrei Tudor şi a celorlalţi slujitori ai Bisericii faţă de artă şi de cei care o realizează cu dragoste şi dăruire. Un rol important în realizarea acestui proiect revine, de asemenea, Părintelui Efrem Bandarica – pictor şi Doamnei Alice Dinculescu – critic de artă.
Lucrările artiştilor plastici participanţi la toate ediţiile taberei se adaugă patrimoniului cultural-artistic al mănăstirii, formând o bogată şi originală colecţie. Aceasta demonstrează faptul că Mănăstirea Dervent constituie atât un aşezământ monahal de mare prestigiu, cât şi un centru cultural remarcabil. Aşadar, urmând o mai veche tradiţie a Bisericii noastre, această mănăstire asigură condiţiile necesare manifestării unor personalităţi artistice, aşa cum au demonstrat-o din plin şi cele nouă ediţii ale taberei.
Marina Giménez Díaz (Spania):
Cufundat in ocean, corpul se sustine invelit de apa. Percepem forta vietii care ne sustine cand aerul ne mangaie pielea. Sau este steaua stralucitoare de toate zilele, cea care ne invaluie in lumina. Tot ce este in afara noastra sunt senzatii care ne conduc spre noi insine si ies transformate, fiecare in felul ei propriu. Taina universului m-a adus pana-n acest loc sfant si plina de emotii, am descoperit pe fiecare dintre marii creatori si sufletele mari cu care am impartasit aceasta experienta, singularitatea si frumusetea ei. Va multumesc tuturor; lui Alice pentru ca mi-a inlesnit sederea aici, lui Arturo pentru amabilitatea lui; multumesc tuturor artistilor. Inima mea acum implinita are un loc pentru fiecare dintre voi.
Alice Dinculescu:
Proiectul cultural al Manastirii Dervent sustinut cu binecuvantarea si participarea Episcopiei Tomisului, demarat in anul 2006, si-a conturat in timp o personalitate speciala gratie celor care l-au initiat, pe parcurs aflandu-si modalitati noi de existenta si exprimare. Toate acestea au insemnat timp si acumulari, experiente si trairi, capabile sa adune la un loc artisti si monahi, critici de arta si arheologi, istorici si pelerini, studenti si reporteri sau simpli privitori la tot ceea ce se petrece in ambianta manastirii.
Intalnirea cu spatiul Dobrogei, propunere capitala a manastirii Dervent, intalnirea cu o istorie profunda ale carei semnificatii continua parca mai mult ca niciodata sa intereseze si sa uimeasca – a produs in tot acest timp modificari ale perceptiei, ajustari ale atitudinii artistice si chiar regandire a semnului vizual, situatie pe care o regasim deseori in lucrarile aflate deja in colectia de arta contemporana.
Ceea ce se petrece in cadrul acestui sejur creator, acum dupa toti anii de existenta a sa, intelegem ca a devenit un subiect de meditatie pentru artistii invitati, multinationali ca prezenta. Dialogul sustinut face deseori trimitere catre formele alienate ale culturii europene si transatlantice ce evolueaza intr-un continuu numit spatiu postmodernist pentru care strategia de soc, cum a fost caracterizata, pare sa fi devenit ratiune dominanta. Exista o framantare reala in rationamentul si creatia artistilor sositi aici din ambianta unor medii multiculturale din start, sau devenite intre timp, pentru care, cautarea identitatii a devenit sensul demersului creator. Universul special al manastirii Dervent unde coexista intamplari si legende, istorii miraculoase dar si adevaruri oferite in baza activitatii arheologice, aceste vechi traditii ale locului care au inflorit deseori si s-au deschis catre cei interesati, indiferent de structura si mentalitatea vremurilor – are capacitatea de a transmite intrebari fundamentale carora le cautam raspunsul.
O multimilenara istorie a comunitatilor umane indiferent unde s-ar afla ele pe mapamond releva cooperarea pana la identitate spirituala intre arta si religie, situatie regasibila in patrimoniul artistic europeana chiar si in fluxul marilor schimbari avangardiste ale inceputului de secol XX. Analiza dedicata artei ca fond, forma si semnificatie – se complica in conditiile actualei contemporaneitati ce a adunat un volum urias al experimentelor de tot felul; ele au fost consumate cu predilectie in formula devenita spectacol si ulterior actionism, sfarsind intr-un fel de agonie continua marcata de zone mai mult sau mai putin sclipitoare. Discursul despre valoare si semnificatie in aceasta ambianta a unei societati de megaconsum este si el amendabil.
Proiectul ce a luat fiinta si se desfasoara in fiecare an la Manastirea Dervent, aduce catre sine intr-o mare liniste si armonie, creatori diferiti ca exprimare pe care ii uneste insa, speranta reintoarcerii intr-o lume unde faptele si obiectele isi confirma ordinea si mesajul sacralitatii lor. Deoarece, odata iesiti din cotidianul national si familiar se confrunta cu efectul investigarii propriei persoane, demers nu intotdeauna confortabil pentru cel care il intreprinde. Situatia semnalata si ambianta in care se petrece faciliteaza aceasta cale a reintalnirii cu extrem de multele noastre sentimente pierdute pe drumul demolarilor, fragmentarilor si distrugerilor.
Sunt prezenti la editia 2014, pictori din Romania, Bulgaria, Spania, Turcia si Egipt a caror creatie marturiseste rezultatul ideatic si estetic al unor complexe formulari de atitudine sau interventie. Aflat la cea de-a IX-a editie consecutiva, evenimentul construit cu atata curatenie si buna intentie de catre parintele staret Andrei impreuna cu intreaga obste inclusiv subsemnata, nu mai poate fi depus cuminte la categoria „initiativa laudabila”; el a fost asimilat, s-a maturizat in timp, si a devenit parte integranta specificului manastirii, asezamant capabil sa isi construiasca un patrimoniu pentru acum si pentru viitor.