Impresie, Art Safari (2015)
de Marina Roman

Acum o săptămână, una dintre cunoştinţele mele , o femeie de o tulburătoare frumuseţe, inteligentă şi artist vizual cu talent remarcabil, s-a cununat îmbrăcată într-o rochie pe care mama ei o purtase cu un sfert de veac în urmă, o rochie cusută de bunica… Fotografiile pe care le-am văzut – condimentate cu o doză sănătoasă de nonconformism – erau senine, respirau echilibru şi încredere. Încrederea pe care cred că salcâmii o au în rădăcinile lor… atunci cînd înnebunesc. Mutatis mutandis, impresia, starea pe care mi-o induce, la fiecare vizită, noua înfăţişare a centenarei clădiri Ciclop se înscrie în aceeaşi paradigmă: iubire, sărbătoare, încredere şi, mai ales, optimism.
Soluţia aleasă de arhitectul Attila Kim pentru această ediţie a târgului este una neinvazivă. Spune că a subordonat arhitectura structurii impresionante a clădirii, fără să estetizeze spaţiul, susţinând „traseul unic, planimetria, ritmul dat de compartimentarea arhitecturală şi de proporţiile specifice funcţiunii originale”.  Rezultatul e spectaculos. Dialogul între plafoanele scorojite (dar, faţă de ediţia trecută, suficient de înalte) şi spaţiile armonizat compartimentate, între mirosul tehnic al garajului şi subiectiv persistentul miros al culorilor din lucrările expuse, între cimentul rampelor şi căldura care te învăluie odată intrat în oricare dintre standuri, între izul vag de igrasie şi infinitele nuanţe de parfum datorate miilor de oameni care se perindă de marţi încoace, acest permanent dialog pompează sânge proaspăt în inima Bucureştiului.
300 de artişti pentru care depun mărturie 50 de galerii , 10 muzee din afara Capitalei, 3.000 de lucrări (patrimoniu şi artă contemporană), aproape 60 de standuri (muzee şi galerii din România, Ungaria, Austria, Germania, Italia şi Danemarca) creează unul dintre cele mai importante evenimente culturale din România. Despre programul acestui târg internaţional de artă aflat, iată, la cea de a doua ediţie s-a scris mult, iar informaţiile la zi sunt postate pe artsafari.ro, aşa că azi îmi iau libertatea de a fi subiectivă. După ce Art Safari 2015 se va fi închis, rămâne timp berechet pentru evaluări şi concluzii. Până atunci…
Bucuria cu care am văzut că se opresc oamenii în faţa unei lucrări este evidentă. Cred că de multe, de prea multe ori, spunem despre chipul românilor că e posomorât. Ei bine, să remarcăm acum expresia senină a celor aflaţi zilele acestea în clădirea Ciclop sub semnul Întâlnirii. Cu arta şi, privilegiu, cu artiştii. Urci panta, nivel cu nivel, iar spectacolul pe care standurile ţi-l oferă e fabulos.
Amfitrionul Muzeului din Baia Mare nu este altul decât directorul Tiberiu Alexa. Îşi întâmpină cu prietenie oaspeţii şi le devine, pentru câtăva vreme, ghid. Ei, cu siguranţă, vor reveni cuceriţi nu doar de avangarda băimăreană, ci şi de poveştile cu care Tiberiu Alexa contextualizează cu har lucrări şi artişti. Pasiunea cu care Tiberiu Alexa îngijeşte şi sporeşte zestrea muzeului îşi are – aşa cum remarca şi criticul Ruxandra Garofeanu – un spijin de seamă în persoana vicepreşedintelui Consiliului Judeţen Baia Mare, Gabriel Zetea, care mi-a mărturisit că „resortul acestui demers este ca Şcoala de pictură de la Baia Mare să se impună în conştiinţa publicului şi, mai ales, în atenţia criticilor şi istoricilor de artă ca un concept important. Cultura, indiferent de domeniul de manifestare, are nevoie de bani. Totul este ca banul public să fie echilibrat repartizat. Să nu uităm şi să avem grijă: fără cultură, sufletul rămâne sărac”.
Aici, la standul muzeului, l-am întâlnit şi pe Dorel Topan, pictor care expune la European Art Galley. Topan antropomorfizează realist obiecte ale culturii citadine şi poate părea tandru şi ghiduş. Dar, îndată ce personajele îşi vor fi trăit o clipă de însufleţire, artistul le anulează omenescul, le reduce la obiect. Astfel, bucuria culorii, puternica senzaţie tactilă pe care ţi-o induce exactitatea volumelelor, emoţia privitorului în faţa unui univers nostalgic se învăluie în tristeţe. Surpriza cu care galeria condusă de pictorul Mihai Covaci a venit la Art Safari este, fără îndoială, selecţia Paul Ackerman. Cei care au ratat anul trecut ocazia de a vedea expoziţia Paul Ackerman deschisă la European Art Galley pot acum să cunoscă un pictor cu totul remarcabil. Născut în 1908, la numai patru ani se stabileşte cu familia la Paris. Urmează cursurile Facultăţii de Drept şi Litere, dar pasiunea pentru pictură îl aduce la Academia de Pictură Modernă a lui Fernand Léger. Veţi fi impresionaţi de capacitatea lui de sinteza a curentelor începutului de secol 20. Şi veţi fi fascinaţi de forţa cu care Ackerman îşi afirmă şi astăzi modernitatea.
De la un nivel la altul, de la un stand la altul, ochiul percepe cu plăcere neconvenţionalul. „Ambient”, spaţiul creat de Maria Farcaş într-unul dintre standurile Artmark, demonstrează că lucrul frumos poate îmblânzi chiar şi cele mai neprimitoare gazde. Un covor ţesut din lână în culori naturale şi mobilierul de secol 19 încălzesc cimentul pe care adastă o sculpturile a lui Csaba Szabo. Art Nouveau şi lucrări de pictură şi grafică semnate Alexandru Ţipoia, Corneliu Baba, Theodor Pallady… două vaze gemene, din cristal Moser, o canapea pe care m-aş fi aşezat să citesc „La răscruce de vânturi”… Conceptul propune un dialog al timpului cu sine însuşi şi cu cel care şi-l apropriază alegând un obiect sau altul, pentru un discurs personal şi viu al spaţiului de locuit.
Alte glasuri ale artei, alte încăperi ale târgului… Cred că efortul uriaş al echipei Art Safari 2015 va fi cu adevărat răsplătit doar atunci când această clădire va deveni un centru european al artelor.