Andreea Baniță, Foto: Nico Grigore

De aproape şase ani urmăresc cu admirație compozițiile florale lucrate cu măiestrie de Andreea Baniță.
Naturile statice cu flori semnate de maeştrii flamanzi şi olandezi îmi captează atenția datorită realismului însă lucrările florale alcătuite de Andreea Baniță sunt o călătorie în timp. Creațiile acestei maestre în arta florală vorbesc despre legătura dintre artă şi natură. Pictorul şi teoreticianul olandez Samuel Van Hoogstraten pentru a ilustra faptul că o lucrare plastică e necesar să transpună efectele percepției naturale amintea de maniera în care florista Glycera ştia să “reunească culori variate şi grațioase”, iar Pausias din Sicyone îi picta cu exactitate ghirlandele. Prin 1612-1615, Glycera şi Pausias vor fi reprezentați într-un tablou lucrat de Rubens şi Osias Beert cel Bătrân.

Rubens şi Osias Beert cel Bătrân, Pausias şi Glycera, circa 1612-1615

Asemenea floristei Glycera, considerată, în Antichitatea Greacă, o novatoare, Andreea Baniță prin acel savoir-faire acordă lucrărilor sale un farmec inconfundabil.
Regăsim în armonioasele creații frânturi din epoci diferite. Uneori florile sunt aşezate în pahare sau vase farmaceutice aşa cum erau înfățişate la sfârşitul secolului al XV-lea, în Renaştere, când acompaniau portretele, alteori meticulozitatea artei olandeze întâlneşte arta florală din perioada Regelui Soare.
Influența flamandă îşi face simțită prezența în lucrările dinamice unde tijele florilor, ca în tablourile lui Abraham Brueghel, par a fi în mişcare şi au delicatețea transmisă de picturile semnate Daniel Seghers. Ranunculus, lalelele, trandafirii, anemonele, redate cu precizie în arta secolului al XVII-lea, din Țările de Jos şi Olanda, sunt o parte dintre florile ce înfrumusețează lucrările Andreei Baniță. Acestora li se adaugă daliile şi bujorii din pictura secolului al XIX-lea.
Andreea Baniță Maitre Fleuriste ştie să diversifice melanjul florilor astfel încât din aceleaşi specii să creeze o varietate de aranjamente.
Mădălina Mărgăritescu

Mădălina Mărgăritescu: Care ar fi cuvântul ce ar descrie legătura ta cu florile?
Andreea Baniță: Esența.

Mădălina Mărgăritescu: Bunicii materni, pe lângă faptul că ți-au insuflat dragostea pentru flori, ar putea fi considerați primii mentori? Există un anumit lucru despre flori pe care l-ai învățat de la bunicii tăi şi îl pui în practică de fiecare dată?
Andreea Baniță: Da, ei au fost cu siguranță primii mentori. Am învățat rafinamentul suprem, care vine din măreția simplității şi a naturii, să iubesc şi să respect florile, să le creez condiții prielnice pentru a le prelungi viața.

Andreea Baniță împreună cu bunicii săi

Mădălina Mărgăritescu: Ai studiat, la Paris şi Londra, designul floral. Cât de mult au contribuit, în trasarea propriului stil, informațiile acumulate la şcolile renumitelor floriste Jane Packer şi Paula Pryke?
Andreea Baniță: Este adevărat că apetitul pentru studiu l-am redobândit în atelierele Paulei Pryke şi ale lui Jane Packer, dar inpirația şi dezlănțuirea creativă care a dus la conturarea unui stil propriu, maturat, recognoscibil au venit în urma cursului pe care l-am urmat la Catherine Muller, la Paris.

Mădălina Mărgăritescu: Atelierul tău este ca un voiaj în spații diferite. Cum este să glisezi, prin intermediul florilor, în aceste lumi?
Andreea Baniță: Lumile şi stările în care păşesc sunt o oglindă a stărilor mele interioare şi a modului în care mă dezvolt.
De-a lungul perioadei de lucru cu florile am trecut prin mai multe faze creative. Inițial am evocat copilăria, creațiile mele fiind candide, pure, vesele, simpliste, previzibile.
Apoi a urmat perioada La Belle Epoque, perioadă în care am intrat odată cu finalizarea cursului de la Paris, am început să lucrez cu plante şi accesorii pe care le adoram din copilărie, nu mi-am mai pus bariere.
Din 2013 a început perioada autenticității maxime, am simțit că am atins un prag de maturitate, de asumare a creațiilor mele şi odată cu explorarea mea fizică (locurile prin care am cutreierat) a venit şi alinierea creațiilor la energia pe care am simțit-o în acele locuri.

Imagine din Atelierul Andreei Baniță, Foto: Andreea Baniță, Sursa: Facebook – Andreea Banita Maitre Fleuriste

Mădălina Mărgăritescu: Inspirația vine numai de la cea pentru care alcătuieşti creația?
Andreea Baniță: În mare parte da, dar mă raportez şi mă racordez în permanență la natură şi la artă.

Mădălina Mărgăritescu: Relația dintre arta plastică şi arta florală îşi are începuturile în Antichitate. Cunoaştem povestea floristei Glycera şi a pictorului Pausias fermecat de modul în care tânăra stăpânea “arta de a asocia culorile”. Cum vezi tu dialogul acestor arte? Dacă ar fi să ne întoarcem în timp, cărui pictor i-ai fi încredințat creațiile florale pentru a le transpune pe pânză?
Andreea Baniță: Tu cui le-ai fi oferit să le picteze?
Mădălina Mărgăritescu: Lui Jan Davidsz de Heem.
Andreea Baniță: El ştiu cum le-ar picta, dar aş fi curioasă cum le-ar vedea Gauguin.
Il ador pe Van Gogh şi l-am aşezat fără a clipi în fruntea preferințelor mele legate de aceasta artă. Sunt profund inpirată de pictura flamandă şi consider că lucrările mele se aseamănă cel mai mult cu lumea evocată de pictorii flamanzi, dar aş încredința fără să clipesc unul dintre buchetele mele lui Gauguin pentru că sunt pur şi simplu magnetizată de roşul şi de verdele din pânzele lui. Pur şi simplu simt o atracție magnetică pentru lumea evocată de el în pânzele pe care le-a creat în Tahiti.

Mădălina Mărgăritescu: Influențele artei flamande şi olandeze, din secolele XVI – XVII, le regăsim atât în stilul de aranjare al florilor cât şi în modul în care le fotografiezi. Unele dintre compozițiile tale, asemenea picturilor, apar surprinse pe acel fond întunecat ce oferea impresia dramatică, misterioasă. Când s-a produs apropierea de arta plastică? Ce anume te-a atras la pictura maeştrilor din Țările de Jos?
Andreea Baniță: Pasiunea pentru pictură şi artă în general vine imediat dupa pasiunea pentru natură şi pentru flori în mod special. În timpul liber obişnuiam să pictez, iar în liceu am avut prima expoziție. Nu aş putea motiva de ce m-am regăsit în acea zonă a artei plastice. Pur şi simplu după multe colțuri de lume, grădini şi muzee colindate m-am regăsit cel mai profund în Olanda şi în pictura flamandă. Am făcut-o instinctiv, fără să am un motiv anume.

Mădălina Mărgăritescu: Plăsmuieşti compoziții florale versatile ce pot fi asociate cu arta plastică, artele decorative, creaţiile artizanilor bijutieri sau cele ale renumiţilor couturieri. Pe ce anume pui accentul în lucrările florale?
Andreea Baniță: Pun accent pe ceea ce simt şi ceea ce mă farmecă într-un anumit moment. Sunt versatilă şi simt că evoluez într-un ritm alert. Am simțit când am fost aproape de Paris şi de toate simbolurile impregnate cu aroma acelei regiuni şi a vremurilor de aur, epoca Regelui Soare şi a Mariei Antoaneta, apoi am evadat în grădinile din Mare Britanie, apoi pe masa plină de flori şi fructe ale pictorilor olandezi. De anul trecut, simt că am început să explorez lumile lui Gaugain, lumi luxuriante şi îndepărtate.

Mădălina Mărgăritescu: Dacă ar trebui să te caracterizezi prin intermediul florilor cum ai realiza acel buchet?
Andreea Baniță: Hmmm…poate cea mai grea întrebare. Ar trebui să imaginam o combinație aproape imposibilă. Aş combina fragilitatea fritillariei, cu perfecțiunea anemonei albe cu mijloc negru, cu savoarea unei roze de grădină englezească, cu vechimea ferigii, cu sobrietatea viburnumului negru, cu regalitatea crinilor (lilium longiflorum) şi a daturei arborescenta şi neapărat cu o dalie şi cu o frunză supradimensionată.
Dacă ar fi să caracterizez în câteva cuvinte buchetul preferat aş alege următoarele atribute fragil, rafinat, savuros, inedit, original, dramatic, pictural.

Mădălina Mărgăritescu: Când privim creațiile semnate Andreea Baniță Maitre Fleuriste ce ai vrea să vedem, să simțim?
Andreea Baniță: Autenticitate, rafinament, curajul inovației, libertate, arta, suflet, stări, emoție primară, viață.