Ioan Andreescu, Peisaj din Franța [1875-1880]
Ulei pe lemn
MCA, Colecția Elena și dr. Iosif N. Dona

Crâmpeie din Franța pe care uităm s-o iubim*

…scânteiază în expoziția Peisaje franceze în arta românească modernă, care s-a deschis la Muzeul Colecțiilor de Artă în luna octombrie. Expoziția nu propune o abordare revoluționară a peisajului în arta românească, printr-o scenografie spectaculoasă (strategie de atragere a publicului la care recurg tot mai mulți curatori în ultimii ani) sau prin inserția unor texte de sală incitante în spațiul în care sunt prezentate lucrările. Cu toate acestea, panotarea propusă de curatorul expoziției, Liliana Chiriac, care este și unul din autorii catalogului, alături de istoricul de artă Alina Petrescu, o panotare bazată pe gruparea lucrărilor pe tehnici și pe artiști, invită iubitorul de artă la reflecție.

Lucian Grigorescu, Peisaj la Cassis [1935]
Ulei pe pânză
MCA, Colecția profesor Garabet Avachian

Vizitatorul care încearcă să treacă dincolo de emoția estetică, datorată nu numai calității lucrărilor și modului în care au fost restaurate, ci și selecției riguroase operate de curator, și se distanțează mental de lucrări, transformându-le în obiect de analiză, ajunge să își pună o serie de întrebări care rămân deschise pentru istoricii de artă: La urma urmei, dincolo de efervescența magnetică a atmosferei pariziene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, cum se explică facinația exercitată de Franța asupra atâtor artiști europeni și americani care s-au format și s-au afirmat în acea perioadă? Ce i-a atras în Franța, de fapt? Să fi fost un anumit tip de lumină? Să fi fost o topografie care le stârnea, în mod paradoxal, pe de o parte bucuria recunoașterii unor spații familiare, asociate cu un „acasă“ atât de fluctuant la acești artiști călători, și, pe de altă parte, bucuria descoperirii unei alterități spațiale în care găseau numeroase surse de inspirație ? Să fi fost pitorescul unor tipuri umane surprinse la Barbizon, în Bretania sau în sudul Franței ?

Nicolae Grigorescu, Pădurea la Fontainebleau [1862-1865]
Ulei pe pânză
MCA, Colecția Elena și dr. Iosif N. Dona

Cu aceste întrebări și cu multe altele, plină de soare, de ceruri, de porturi, de poezia inefabilă a malurilor Senei, am plecat de la vernisajul expoziției, mulțumindu-le în gând organizatorilor pentru că, prin aceste peisaje, mi-au adus aminte de Franța cu care am crescut, Franța pe care, departe de demagogia atâtor discursuri despre francofonie, o port mereu în mine, ca pe o grefă indestructibilă, Franța luminoasă, tulburătoare, pe care, sunt sigură, niciun terorist nu va putea să mi-o sfărâme vreodată.
Elena Luca

*Andrei Makine, Franța pe care uităm s-o iubim (traducere de Gabriela Creția), București, Humanitas, 2008.

Nicolae Grigorescu, Pescăriță la Granville [1865-1872]
Ulei pe pânză
MCA, Colecția Elena și dr. Iosif N. Dona Rodica Maniu, Spălătorese bretone (Plougastel-Daoulas), 1920
Ulei pe carton
MNAR, Galeria de Artă Românească Modernă Theodor Pallady, Peisaj din Paris—Place Dauphine [1920-1930]
Ulei pe carton
MCA, Colecția profesor Garabet Avachian Gheorghe Petrașcu, Case din Bretania [1915-1925]
Ulei pe pânză
MNAR, Galeria de Artă Românească Modernă
Gheorghe Petrașcu, Case la Vitré, 1921
Ulei pe carton
MCA, Colecția Elena și dr. Iosif N. Dona Elena Popea, Bretania [1925-1938]
Ulei pe carton
MNAR, Galeria de Artă Românească Modernă