Gavrilov Mihai

0. Mihail Gavrilov, fotografia artistului

GAVRILOV, Mihail – pictor, grafician (n. 9 decembrie 1899, în oraşul Ismail, Basarabia – m. 28 septembrie 1968, Brăila). După absolvirea cursurilor secundare, în 1916 familia îi este evacuată în oraşul Novomirgorod din Rusia, dar după un an reuşeşte să se reîntoarcă la Ismail.

1. Mihail Gavrilov, Casa pescareasca, u.p., 3545 cm, col. particularaÎncepe să picteze încurajat de profesorul de desen şi de tatăl său. În 1919 se mută în oraşul Vâlcov, unde tatăl fusese numit director al şcolii medii mixte. Aici va rămâne până în 1940, îndeplinind diferite funcţii, care însă nu l-au îndepărtat de pictură. Oraş aflat la capătul braţului Chilia, într-o zonă foarte pitorească, Vâlcovul şi împrejurimile sale devin subiectele frecvente ale tablourilor lui.

2. Mihail Gavrilov, Peisaj rural, u.p.c.,1938, 49,561 cm , col. particularaDebutează în 1935 la Salonului Oficial din Bucureşti. În 1936 primeşte „Premiul Fundaţiei Simu”, iar În 1937 alte două premii ale Ministerului Cultelor şi Artelor pentru pictură (Salonul Oficial de Primăvară) şi desen (Salonul Oficial de Toamnă). Îi sunt achiziţionate mai multe lucrări pentru colecţiile statului. Cunoscându-i pe pictorii Gheorghe Naum şi Sorin Manolescu, doi mari pasionaţi după peisajul Deltei Dunării, trimite lucrări la expoziţiile brăilene, vara călătoreşte cu ei şi la Curtea de Argeş, iar în 1939 toţi trei pun bazele Grupului „Dunărea de Jos”, a cărui activitate se va materializa în deschiderea mai multor expoziţii.

3. Mihail Gavrilov, Femeie cu cobza, u.p., 2616 cm, col. particularaÎn 1939, Direcţia Artelor din Ministerul Cultelor şi Artelor îi eliberează certificatul nr. 33.227/27.VII. prin care i se atestă calitatea de pictor profesionist, aceasta ca urmare a expoziţiilor la care el a participat şi a premiilor primite. În 1941, cu ajutorul pictorului Sorin Manolescu se stabileşte definitiv la Brăila, fiind chiar găzduit o perioadă, cu soţia şi cei trei copii, în casa acestuia. Aici îşi organizează mai multe expoziţii personale, expune la manifestările colective locale şi la cele organizate pe plan naţional. În 1958 artiştii brăileni se afiliază Cenaclului Plastic din Galaţi şi Gavrilov participă alături de Gh. Naum., Mihai Dăscălescu, Nicolae Spirescu, Vasile Vedeş ş.a. la consolidarea acestuia. Îndeplineşte în acelaşi timp funcţia de pictor scenograf al Teatrului de Stat şi Teatrului de păpuşi din Brăila, realizează scenografia la mai multe spectacole ale Teatrului de păpuşi din Galaţi.4. Mihail Gavrilov, Hanul Ceaparu (unde a locuit Hristo Botev), linogravura color, 2844 cm, 1956, Mzeul de Arta Vizuala Galati
Afirmat ca pictor şi grafician, Mihail Gavrilov a rămas în memoria celor care l-au cunoscut îndeosebi ca un remarcabil acuarelist şi gravor. Nu a neglijat însă nici pictura în ulei. Trăind foarte mulţi ani la Vâlcov şi Brăila, el a surprins în lucrările sale frumuseţea neasemuită a Deltei Dunării, a bălţilor Brăilei, reţinând nu numai privelişti ale naturii cu ape şi arbori, dar şi imagini ale porturilor, scene cu pescari în plină acţiune, secvenţe din munca oamenilor de pe aceste meleaguri („Pe Filipoiu”, „Portul Brăila”, „Şantierul Naval Brăila”, „Năvodari plecând la pescuit”, „Bărci în repaus”).

5. Mihail Gavrilov, Chei la Valcov, acuarela, 36,5 47 cm, datat Valvov, 1937A pictat foarte mult şi la Curtea de Argeş şi în Vrancea, iar tablouri ca „Lacul din Cumpăna”, „Livadă de pruni”, „Plopi pe Argeş”, „Peisaj din Nereju”, „Bâlci”, „Târg la Năruja” etc. vorbesc de un artist deplin stăpân pe mijloacele de exprimare, reuşind să redea în profunzime specificul locurilor. Copacii din lucrările lui Gavrilov sunt planturoşi, au forme contorsionate, pescarii au chipuri aspre, lumina şi umbra sunt bine dozate, desenul este clar, înregistrând în ultimii ani o tendinţă vădită spre sintetic. Multe subiecte tratate în ulei sau acuarelă sunt reluate în xilogravuri şi linogravuri („Sărbătoarea mieilor la Năruja”, „Aspect din Balta Brăilei”, „În Insula Mare a Brăilei”, „Moară de apă”, „La pescuit pe Corotişca”, „Bărci pe canalul Corotişca”, „Nocturnă în Deltă”).

6. Mihail Gavrilov, La moara, acuarela, 6181,5 cm, 1957, col. N. Gavrilov Spre deosebire de Naum, care urmăreşte surprinderea poeziei inefabile a peisajului, Gavrilov este mai riguros, mai rece, mai cerebral. În unele dintre ele chiar încearcă unele experienţe noi, renunţând la ţesătura de haşuri în favoarea unor pătrate sau linii distribuite simetric. În alte compoziţii porneşte de la sugestii oferite de operele literare: „Don Quijote”(Cervantes), „Revoltă în port”(Sahia), „Baladă” (Coşbuc). În câteva uleiuri, văzute prin 1968 („Docuri”, „Faleza la Galaţi”, „Ţiglina veche”), se axa pe imagini ale Galaţiului, lucrările având pe lângă valoare estetică şi una documentară. „Faleza la Galaţi”, de pildă, impresionează prin măiestria cu care artistul surprinde atmosfera de noapte, specificul local, folosind numai o singură culoare: negrul cu diferitele lui nuanţe. În „Ţiglina veche”, autorul reţine un peisaj al acestui cartier aşa cum l-a cunoscut în timpul celui de-al doilea război mondial. Alte lucrări referitoare la cetatea dunăreană se intitulează „Galaţii de azi şi de ieri”, „Galaţi, construcţii noi – sectorul betoniere”, „Dimineaţă luminoasă”, „Se construieşte o nouă faleză”, „Şantierul naval din Galaţi”, „Laminorul de tablă subţire”. Ele prezintă imagini ale unui oraş care, în deceniile 6-7 ale secolului al XX-lea, trecea prin ample metamorfoze, se construia intens, iar întreprinderile vechi cunoşteau un benefic proces de modernizare. Se încerca peste tot ştergerea urmelor distrugerilor atât de enorme din timpul celui de-al doilea război mondial, iar Mihail Gavrilov, atât de ancorat în realitatea imediată, nu putea rămâne departe de ceea ce se întâmpla în jurul său.

7. Mihail Gavrilov, Sub umbrar pe Corotisca, acuarela, 50,560 cm, 1950, col. N. Gavrilov
Bibl.: Toader Buculei, Prezenţe brăilene în spiritualitatea românească, Editura „Libertatea” S.A., Brăila, 1993; Corneliu Stoica, Identităţi artistice, Editura Alma, Galaţi 2004; Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase în Moldova, Editura Art XXI, Iaşi, 2009; Corneliu Stoica, Mihail Gavrilov, album de artă, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi, 2010; Valentin Ciucă, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010, Editura Art XXI, Iaşi, 2011; Corneliu Stoica, Acorduri cromatice la Dunăre, Editura „Sinteze”, Galaţi, 2011; Corneliu Stoica, Artiști gălățeni interbelici, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Galați, 2018.

    Corneliu STOICA8. Mihail Gavrilov, Peisaj din Galati, acuarela, 4866 cm, 1960, MAVG 9. Mihail Gavrilov, Seara pe santier - Braila, acuarela, 45,570 cm, 1957, MAVG 10. Mihail Gavrilov, Sub vesmantul toamnei, acuarela, 5070 cm, 1960, Muzeul Brailei 11. Mihail Gavrilov, Targ la Naruja, u.p., 5872 cm, 1965, Muzeul Brailei 12. Mihail Gavrilov, Balci, linogravura in culori, 21,529,5 cm, 1956, Muzeul Brailei 13. Mihail Gavrilov, Braila - Docuri, acuarela, 4561 cm, 1960, Muzeul Brailei 14. Mihail Gavrilov Brigada de pescari, pastel acuarelat, 4461 cm, 1961, Muzeul Brailei 15. Mihail Gavrilov, Dunarea in aprilie, u.p., 49,565 cm, 1963, Muzeul Brailei 16. Mihail Gavrilov, In port, acuarela, 3858 cm, 1956, col. Gh. Gavrilov 17. Mihail Gavrilov, Parcul monument din Braila, acuarela, 6074 cm, 1958, col. N. Gavrilov 18. Mihail Gavrilov, Pesti, acuarela, 5768 cm, col. G. Gavrilov 19. Mihail Gavrilov, Punctul Bou - Braila, linogravura color, 27,540 cm, 1955, MAVG 20. Mihail Gavrilov, Pescari in balta, linogravura color,4158 cm, col. N. Gavrilov