JORICĂ-NEGOESCU, Liliana – pictor. S-a născut la 15 decembrie 1957, în Galaţi. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti (1980). Doctor în Arte Vizuale, Universitatea Națională de Arte București (2010). Conferențiar universitar la Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați, Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design. Membră a U.A.P. din România, secţia Artă Decorativă (1996).

Din 1980 participă la Saloanele Filialei Galaţi a U.A.P. şi la alte manifestări colective ale acesteia.

Expoziţii personale: Bucureşti, Sala Coloanelor, U. M. F. (1979); Galaţi (1986, 1997); „Metafora albastră”, Hotel Savoy, Mamaia (2001); „La porțile apelor”, Hotel Europolis, Tulcea (2002); Dyka Art Gallery, Steenwijk, Olanda (1992); „Arhitecturi Spirituale”, Centrul Cultural Român, Viena, Austria (1995); „Arhetipuri”, International Language Center, Waalwijk, Olanda (1999); Pygmalion Theater Viena, Austria (2004); Institutul Cultural al României, Viena, Austria (2005), Centrul Cultural Pessac, Sala Cohe, Franța (2007); Saint- Gaudens, Franța, Galeria „Enza Rivieri”.

Participări la expoziţii de grup (selecție): Bienala de pictură şi sculptură, Bucureşti (1984, 1987, 1989); Salonul republican de grafică, Bucureşti (1985, 1986, 1988); „Peinture su papier”, Galeria „Le Monier”, Le Havre, Franţa (1993); „International Danubian Art 2000”, Muzeul de Artă Vizuală, Galați (2000); Salonul Naţional de Artă cu tema „Realitatea ca imagine a imaginii. (Realitatea înscenată)”, Palatul Parlamentului, Bucureşti (2006); Art-evenimentul „Eclectique-Transfer” (Aurelia Călinescu și invitații săi), Muzeul de Artă Vizuală Galaţi (2008); Colecţia Thibault, Montpelier, Franţa (2002); Quincy, Illinois, S.U.A. (2004); „Artiști plastici gălățeni”, Galeriile de Artă Buzău (2005); Pessac şi St. Gaudens, Franţa (2007); Hauho, Finlanda (2008); „12 plasticieni – 12 profesori”, Muzeul de Artă Vizuală, Galați (2010); „Între real şi ideal”, Galeria de Artă „Aripa”, Torino, Italia (2009); Salonul Național de Plastică Mică, Brăila (2015 / 2016, 2018, 2019, 2020, 2021), Salonul Național al Artelor „Temeiuri”, Palatul Parlamentului, București (2013, 2015, 2017); „Ovidiana”, Galeria Tomis Mall Constanța (2015); „Artiști gălățeni”, Galeria de Artă Brăila (2016) și Galeria de Artă „Ion Andreescu”, Buzău (2017); „Artiști gălățeni la Dunărea de Jos”, Palatul Parlamentului, București (2016); Salonul Dunării, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați (2017); Bienala Internațională de Artă „Ion Andreescu”, Buzău (2018); Salonul Național „Desenul Post Brâncuși”, Tg. Jiu (2019); „Realism și abstracționism în 2020”, Esplanada Rezervației Naționale „Cheile Tișiței”, Vrancea (2020); Bienala Națională de Artă „Camil Ressu”, Galați (2020); Bienala Internațională de Arte Miniaturale Timișoara (2020); Salonul Internațional de Artă Plastică „Semn Fereastră, Însemn Fereastră, În semn fereastră, Fereastră însemn”, Muzeul de Artă Satu Mare (2020); Expoziția „2000#20 Art”, Galeria de Artă Brăila (2020); Expoziția de artă vizuală „Portret și Autoportret”, Ediția a III-a Online, Facebook (31 decembrie 2020 – 31 ianuarie 2021); „Arta la … feminin”, ediția a II-a, Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, Botoșani (2021). Participări la Tabere de creaţie: „Atelier 35”, Cluj (1995); „Atelier 35”, Cozia (1987); Colocviul ACVADEPOL – Tulcea, Mamaia (2001, 2002); Adam, Galaţi (2004); „Mirajul dintre ape”, Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi (2004); Celic Dere (2005); „Arta ca viaţă”, Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi(2007); Breaza, Ploiești (2008).

Distincţii: Premiul Editurii Porto-Franco pentru grafică de carte, Galaţi (1995); Diploma de Excelenţă a Patriarhiei Române (2002); Premiul Municipiului Galaţi (2003); Medalia Meritul Cultural clasa a III-a, Categoria C – „Artele plastice” (2004); Medalia orașului Saint-Gaudens (2007); Diploma și Premiul pentru continuitate a Guvernului României și a Patriarhiei Române (2007); Diplomă „Profesor pentru Performanță” (2008, 2009, 2012, 2014, 2015, 2016, 2020); Premiul de Excelență al Filialei Galați a U. A. P. R. pentru întreaga activitate, Gala Artelor (2018).

Are lucrări în colecţii de stat şi particulare din România, Germania, Italia, Franţa, Olanda, Austria, Mexic, S. U. A.

Cărți publicate: „Compoziția între dogmă și miracol”, Editura Europlus, Galați, 2012; „Analiza limbajului plastic”, Editura Europlus, Galați, 2014.

Dacă un timp a cultivat o pictură strâns legată de repere ale realităţii, materializată mai ales în peisaje şi naturi statice, ulterior Liliana Jorică-Negoescu şi-a canalizat demersul artistic spre explorarea universului uman, apelând la imagini cu o adâncă încărcătură metaforică, transpuse plastic într-un limbaj modern, sintetic, de o mare forţă emoţională sub raport cromatic. „Suntem asemenea unor cristale vii, se confesa artista, prin care lumina albă şi pură se răsfrânge într-o infinitate de lumini colorate. Dar, dincolo de multiplicitate, trebuie să căutăm continuu unitatea.

Eterna întoarcere la origini – ca o perpetuă recuperare a imaginii-simbol, a imaginii-metaforă, este acel exerciţiu care, paradoxal, îţi permite explorarea lumii exterioare plonjând în adâncul propriului univers interior”. Aşadar, sondându-se pe sine, în străfundurile forumului său lăuntric ea descoperă o lume pe care o vizualizează pe pânză, placaj sau carton cu ajutorul metaforei şi simbolului. Tablourile sale se numesc „Izvorul tainelor”, „Axis Mundi”, „Poarta Paradisului”, „Ispita cunoaşterii”. Arcada, pomul vieţii, scara, crucea, nimbul sunt motive care revin ca un laitmotiv. Culorile reci sunt alternate cu cele calde, distribuite în registre verticale şi orizontale ce depăşesc uneori rama tablourilor. Se creează astfel un fel de curgere perpetuă, o împlinire a formelor dincolo de limitele posibilităţilor fiinţei umane. Un aer de mister divin învăluie compoziţiile ei, pictate meticulos, în care pasta apare uneori distribuită pe suprafeţe mari, alteori apare ca-n tehnica mozaicului. În unele lucrări, chiar materialele folosite sparg tiparele clasice. Peste suportul de placaj, artista aşează suprafeţe de hârtie pe care pictează imagini abstracte, dar sugestive pentru cel care încearcă să descopere sensuri ale misterului vieţii. În colajele din hârtie, tifon sau pânză, tratate cu aracet, creând senzaţia pergamentului, motivele la care se opreşte sunt selectate din registrul biblic.

Lucrarea „Centrul lumii” este o reprezentare a lui Iisus Hristos răstignit. Totul este astfel conceput, încât imaginea pare cufundată într-o zare a timpului mult îndepărtată de noi, dar în care rămânem mereu prezenţi, căutând să înţelegem şi să ne apropiem acele vremuri de jertfă şi de mare zidire. Din arhitectura şi iconografia bisericească s-a inspirat artista şi în lucrări ca „Domniţa”, „Casa cu îngeri” şi „Paznicul casei”, toate trei pictate în tempera cu ou pe pânză. În primul tablou, pe fundalul unei cruci, înţesată cu icoane aidoma unui iconostas, este proiectată imaginea unei femei ce ţine în mâini chivotul unei biserici. Prezentată în postura de ctitor, purtând podoabe şi veşminte domneşti, ea pare a fi coborâtă dintr-o veche frescă de pe zidul vreunei biserici din Moldova. În „Casa cu îngeri” sacralul iconic convieţuieşte alături de vegetal, iar „Paznicul casei” ipostaziază imaginea Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. În polipticul „Oraşul” prezintă o aglomerare urbană într-o geometrie aproape sufocată de desimea şi înălţimea construcţiilor. În peisajele Lilianei Jorică-Negoescu realizate în acuarelă, poezia este la ea acasă, realul şi imaginarul îşi dau mâna într-o perfectă simbioză, culorile sunt când potolite şi discrete, când intense până la exaltare. Desenul este şi el uneori abia sugerat, alteori este concretizat printr-o linie precisă şi viguroasă. Lirismul este cald şi învăluitor. Purpura toamnei şi-a pus amprenta pe coloristica vegetaţiei, reflexele ei roşiatice trec şi asupra caselor, a acoperişurilor acestora, asupra lucrurilor din jur.

Bibl.: Maria Magdalena Crişan, Artişti gălăţeni, Editura Meridiane, 1986; Corneliu Stoica, Artişti plastici de la Dunărea de Jos, Editura Alma, Galaţi, 1999; Alexandru Cebuc,Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu, Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. V, Editura Arc 2000, Bucureşti, 2003; Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase în Moldova, Editura Art XXI, Iaşi, 2009; Valentin Ciucă, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010, Editura Art XXI, Iaşi, 2011; Corneliu Stoica, Dicționarul artiștilor plastici gălățeni, ediția I, Muzeul de Artă Vizuală Galați, Editura „Terra” Focșani, 2007; ediția a II-a revizuită și întregită, Editura „Axis Libri”, Galați, 2013; Ghiță Nazare, Dialoguri V, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Galați, 2018; Corneliu Stoica, „Arta gălățeană feminină, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Galați, 2018.

Corneliu STOICA